10 definiții pentru cutumiar
Explicative DEX
CUTUMIAR, -Ă, cutumiari, -e, adj. Care ține de cutumă, privitor la cutumă; tradițional. [Pr.: -mi-ar] – Din fr. coutumier.
CUTUMIAR, -Ă, cutumiari, -e, adj. Care ține de cutumă, privitor la cutumă; tradițional. [Pr.: -mi-ar] – Din fr. coutumier.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de gudovan
- acțiuni
cutumiar, ~ă a [At: CURENTUL, 24 noiembrie 1930, ap. DA / P: ~mi-ar / Pl: ~i, ~e / E: fr coutumier] 1 (Jur) Referitor la cutumă (1). 2 Care ține de cutumă (1). 3 Care provine dintr-o cutumă (1). 4 Specific cutumei (1). 5 Tradițional.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CUTUMIAR, -Ă adj. Referitor la cutumă; tradițional, consuetudinar. [Pron. -mi-ar. / cf. fr. coutumier].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CUTUMIAR, -Ă adj. referitor la cutumă; consuetudinar. ♦ drept ~ = ansamblu de datini, obiceiuri ale unei regiuni sau țări având putere de lege; obiceiul pământului. (< fr. coutumier)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CUTUMIAR ~ă (~i, ~e) Care ține de cutumă; propriu cutumei; tradițional. [Sil. -mi-ar] /<fr. coutumier
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
cutumiar (desp. -mi-ar) adj. m., pl. cutumiari; f. cutumiară, pl. cutumiare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cutumiar (-mi-ar) adj. m., pl. cutumiari; f. cutumiară, pl. cutumiare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cutumiar adj. m. (sil. -mi-ar), pl. cutumiari; f. sg. cutumiară, pl. cutumiare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
CUTUMIAR adj. (JUR.) consuetudinar. (Practică ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CUTUMIAR adj. (JUR.) consuetudinar. ( Practică ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: -mi-ar
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
cutumiar, cutumiarăadjectiv
- 1. Care ține de cutumă, privitor la cutumă. MDA2 DEX '09 DEX '98 DNsinonime: consuetudinar tradițional
- 1.1. Drept cutumiar = ansamblu de datini, obiceiuri ale unei regiuni sau țări având putere de lege; obiceiul pământului. MDN '00
-
etimologie:
- coutumier MDA2 DEX '09 DEX '98 DN