11 definiții pentru curățătorie

din care

Explicative DEX

CURĂȚĂTORIE, curățătorii, s. f. 1. Atelier în care se curăță (chimic) obiecte de îmbrăcăminte sau de uz casnic confecționate din țesături; spălătorie chimică. 2. Atelier în care se efectuează curățarea pieselor turnate. [Var.: curățitorie s. f.] – Curățat + suf. -orie.

CURĂȚĂTORIE, curățătorii, s. f. 1. Atelier în care se curăță (chimic) obiecte de îmbrăcăminte sau de uz casnic confecționate din țesături; spălătorie chimică. 2. Atelier în care se efectuează curățarea pieselor turnate. [Var.: curățitorie s. f.] – Curățat + suf. -orie.

curățătorie sf [At: DEX2 / Pl: ~ii / E: curățat1 + -orie] 1 Loc în care se curăță (1) (chimic) obiecte de îmbrăcăminte sau de uz casnic din țesături Si: spălătorie chimică. 2 Atelier unde se efectuează curățarea (3) pieselor turnate. corectat(ă)

CURĂȚĂTORIE ~i f. Atelier unde se curăță chimic obiecte de îmbrăcăminte, covoare etc. [G.-D. curățătoriei] /curățat + suf. ~ărie

CURĂȚITORIE s. f. v. curățătorie.

CURĂȚITORIE s. f. v. curățătorie.

curățătorie-boiangerie s. f. Atelier în care se curăță și se vopsesc diferite obiecte ◊ „La Drăgănești (Olt) se va da în folosință o baie populară amplasată într-o clădire în care va mai funcționa și o secție de curățătorie-boiangerie și covoare.” R.l. 11 VIII 77 p. 5 (din curățătorie + boiangerie)

spălătorie-curățătorie s. f. Unitate comercială unde se spală și se curăță hainele ◊ „Vizităm pe platforma Militari cea mai mare unitate de spălătorie-curățătorie din țară.” R.l. 20 II 75 p. 1; v. și dulciuri-răcoritoare (1974) (din spălătorie + curățătorie)

Ortografice DOOM

curățătorie s. f., art. curățătoria, g.-d. art. curățătoriei; pl. curățătorii, art. curățătoriile (desp. -ri-i-)

curățătorie s. f., art. curățătoria, g.-d. art. curățătoriei; pl. curățătorii, art. curățătoriile

curățătorie s. f., art. curățătoria, g.-d. art. curățătoriei; pl. curățătorii, art. curățătoriile

Sinonime

CURĂȚĂTORIE s. spălătorie. (~ chimică.)

CURĂȚĂTORIE s. spălătorie. (~ chimică.)

Intrare: curățătorie
curățătorie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • curățătorie
  • curățătoria
plural
  • curățătorii
  • curățătoriile
genitiv-dativ singular
  • curățătorii
  • curățătoriei
plural
  • curățătorii
  • curățătoriilor
vocativ singular
plural
curățitorie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • curățitorie
  • curățitoria
plural
  • curățitorii
  • curățitoriile
genitiv-dativ singular
  • curățitorii
  • curățitoriei
plural
  • curățitorii
  • curățitoriilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

curățătorie, curățătoriisubstantiv feminin

  • 1. Atelier în care se curăță (chimic) obiecte de îmbrăcăminte sau de uz casnic confecționate din țesături; spălătorie chimică. DEX '09 MDA2 DEX '98
    sinonime: spălătorie
    • 1.1. Curățătorie-boiangerie = atelier în care se curăță și se vopsesc diferite obiecte. DCR2
      • format_quote La Drăgănești (Olt) se va da în folosință o baie populară amplasată într-o clădire în care va mai funcționa și o secție de curățătorie-boiangerie și covoare. R.l. 11 VIII 77 p. 5. DCR2
  • 2. Atelier în care se efectuează curățarea pieselor turnate. MDA2 DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • Curățat + -orie. MDA2 DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.