curtier sm [At: ȘTEFĂNESCU, C. 48 / P: ~ti-er / Pl: ~i / E: fr courtier] (Cmț; iuz) Agent însărcinat cu vânzarea sau cumpărarea de mărfuri, încheierea unor contracte, operațiuni de bursă etc Cf comis-voiajor, intermediar, mijlocitor.

* CURTIER sm. ⚚ Agent care, în schimbul unei plăți de atîta la sută, cumpără, vinde, plasează fonduri sau operațiuni de bursă pentru o altă persoană [fr.].

CURTIER, curtieri, s. m. (În sistemul economic capitalist) Mijlocitor de profesie între vînzător și cumpărător, pentru realizarea unei tranzacții comerciale la bursă.

CURTIER, curtieri, s. m. (În țările capitaliste) Cel care are profesiunea de mijlocitor între vînzător și cumpărător, pentru realizarea unei tranzacții comerciale la bursă. [Pr.: -ti-er] – Fr. courtier.

CURTIER s.m. Mijlocitor care se ocupă cu negocierea operațiilor de bursă. ◊ Curtier maritim = brocăr. [Pron. -ti-er. / < fr. courtier].

CURTIER s. m. broker. (< fr. courtier)

curtier s. m. (peior.) Curtean (la curtea lui N. Ceaușescu) ◊ „De la Adrian Păunescu curtier, la Adrian Păunescu senator, de la dictatura dezvoltată la dictatura în curs de dezvoltare?” ◊ Rev. 22 8/95 p. 7 (din curte + -ier, formație ad-hoc; DEX, DN3 – alt sens)

CURTIER ~i m. Persoană care se ocupă cu mijlocirea tranzacțiilor de bursă. [Sil. -ti-er] /<fr. courtier

curtier m. agent care mijlocește vânzarea sau cumpărarea de mărfuri, plasarea de capitaluri, asigurări, etc.

*curtiér m. (fr courtier, vfr. coretier, d. pv. corratier, care vine d. correr, a alerga). Mijlocitor, samsar, agent care mijlocește vînzările și cumpărările unor mărfurĭ, plasarea unor capitalurĭ, unor asigurărĭ ș. a.

curtier (înv.) (desp. -ti-er) s. m., pl. curtieri

curtier (-ti-er) s. m., pl. curtieri

curtier s. m. (sil. -ti-er), pl. curtieri