6 definiții pentru cumincior


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cumincior, ~oa a [At: MARIAN, SA. 68 / Pl: ~i, ~oare / E: cuminte + -cior] (Mai ales d. copii) Cumințel.

CUMINCIÓR, -OÁRĂ, cuminciori, -oare, adj. Diminutiv al lui cuminte.Cuminte + suf. -ior.

CUMINCIÓR, -OÁRĂ, cuminciori, -oare, adj. Diminutiv al lui cuminte.Cuminte + suf. -ior.

CUMINCIÓR, -OÁRĂ, cuminciori, -oare, adj. (Despre copii) Diminutiv al lui cuminte. Văzînd... pe acel copil... că-i atît de cumincior și de curățel, l-au luat la sine. SBIERA, P. 73.

cumincĭór, -oáră adj. Fam. Cam cuminte.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cuminciór adj. m., pl. cumincióri; f. cumincioáră, pl. cumincioáre

cuminciór adj. m., pl. cumincióri; f. sg. cumincioáră, pl. cumincioáre

Intrare: cumincior
cumincior adjectiv
adjectiv (A28)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cumincior
  • cuminciorul
  • cumincioru‑
  • cumincioa
  • cumincioara
plural
  • cuminciori
  • cuminciorii
  • cumincioare
  • cumincioarele
genitiv-dativ singular
  • cumincior
  • cuminciorului
  • cumincioare
  • cumincioarei
plural
  • cuminciori
  • cuminciorilor
  • cumincioare
  • cumincioarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)