8 definiții pentru culpabilizare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CULPABILIZARE s. f. Acțiunea de a culpabiliza. – V. culpabiliza.
culpabilizare sf [At: DEX2 / Pl: ~zări / E: culpabiliza] Învinuire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CULPABILIZARE, culpabilizări, s. f. Acțiunea de a culpabiliza. – V. culpabiliza.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
culpabilizare s. f. Învinovățire ◊ „Mai ales eroul principal trăiește de la început sfâșiat lăuntric și se supune, o vreme fără intenție, unui proces de culpabilizare atroce, până la limita răbdării fizice.” Săpt. 15 IV 88 p. 2 (din culpabiliza; D. Urițescu CV 41)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
culpabilizare s. f., g.-d. art. culpabilizării
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
*culpabilizare s. f., g.-d. art. culpabilizării
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
culpabilizare s. f., g.-d. art. culpabilizării
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CULPABILIZARE s. v. acuzare, acuzație, învinovățire, învinuire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
culpabilizare, culpabilizărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a culpabiliza. MDA2 DEX '09 DEX '98sinonime: acuzare acuzație învinovățire învinuire
etimologie:
- culpabiliza MDA2 DEX '09 DEX '98