18 definiții pentru cuconiță coconiță coniță

COCONÍȚĂ s. f. v. cuconiță.

CONÍȚĂ s. f. v. cuconiță.

CUCONÍȚĂ, cuconițe, s. f. Diminutiv al lui cucoană (1). [Var.: coconíță, coníță s. f.] – Cucoană + suf. -iță.

COCONÍȚĂ s. f. v. cuconiță.

CONÍȚĂ s. f. v. cuconiță.

CUCONÍȚĂ, cuconițe, s. f. Diminutiv al lui cucoană (1). [Var.: coconíță, coníță s. f.] – Cucoană + suf. -iță.

COCONÍȚĂ s. f. v. cuconiță.

CONÍȚĂ s. f. v. cuconiță.

CUCONÍȚĂ, cuconițe, s. f. (Și în forma coconiță sau prescurtat, familiar, coniță; pe cale de dispariție) Diminutiv al lui cucoană. 1. v. cucoană (1). Coniță!... Veniți aici la lumină. SEBASTIAN, T. 245. Coconiță... dumneata ai luat un capriț drept amor. NEGRUZZI, S. I 25. 2. v. cucoană (2). Aflînd că boierul nu este acasă și văzînd pe cuconița într-un cerdac... – începură să se jeluiască la dînsa. ISPIRESCU, L. 180. Coniță-mare = cucoană-mare. Spuneați că vă duceți mîine la ceai la conița-mare. CAMIL PETRESCU, T. II 138. – Variante: coníță, coconíță s. f.

cuconíță s. f., g.-d. art. cuconíței; pl. cuconíțe

cuconíță s. f., g.-d. art. cuconíței; pl. cuconíțe

CUCONÍȚĂ s. v. sticlete.

coconită f. cocoană tânără, titlu de onoare dat tinerelor fete de burghezi sau de nobili.

coconíță f., pl. e (d. cocoană, ca și ngr. kokkonitsa). Fam. Cocoană tînără. Domnișoară. – Maĭ fam. coniță. – În est cu-.

cúniță f., pl. e (pol. vechĭ kúnica, rus. kunica, jder, pele de jder, care servea ca monetă [!] și cu care se plătea biru. P. acc., cp. cu goniță, vélniță ș. a. Bern. 1, 644). Vechĭ. Un bir pe vitele aduse la vărat în Moldova (cel de ĭarnă se numea văcărit): pogonărit și cunițe cîte opt potronicĭ de vită (Let. 2, 77). Un fel de văcărit înființat la 1748 de Grigore Ghica domnu Moldoveĭ (Șăĭn.). – Și cóniță (infl. de goniță saŭ de vsl. konica, ĭapă).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

Intrare: cuconiță
cuconiță substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cuconiță cuconița
plural cuconițe cuconițele
genitiv-dativ singular cuconițe cuconiței
plural cuconițe cuconițelor
vocativ singular
plural
coconiță
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular coconiță coconița
plural coconițe coconițele
genitiv-dativ singular coconițe coconiței
plural coconițe coconițelor
vocativ singular
plural
coniță
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular coniță conița
plural conițe conițele
genitiv-dativ singular conițe coniței
plural conițe conițelor
vocativ singular
plural