8 definiții pentru cubist (adj.)

CUBÍST, -Ă, cubiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține cubismului, privitor la cubism; care se conformează regulilor și formelor cubismului. 2. S. m. și f. Adept al cubismului. – Din fr. cubiste.

CUBÍST, -Ă, cubiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține cubismului, privitor la cubism; care se conformează regulilor și formelor cubismului. 2. S. m. și f. Adept al cubismului. – Din fr. cubiste.

CUBÍST, -Ă, cubiști, -ste, adj. Care aparține cubismului, care se conformează regulilor și formulelor lui. Desen cubist. Mobilă cubistă.Compozițiile cubiste... nu au nici un grăunte de conținut viu. V. ROM. decembrie 1950, 182.

cubíst adj. m., s. m., pl. cubíști; adj. f., s. f. cubístă, pl. cubíste

cubíst adj. m., s. m., pl. cubíști; f. sg. cubístă, pl. cubíste

CUBÍST, -Ă adj. Referitor la cubism; conform regulilor și formulelor cubismului. // s.m. și f. Artist care practică cubismul. [Cf. fr. cubiste].

CUBÍST, -Ă I. adj. referitor la cubism; conform principiilor estetice ale cubismului. II. s. m. f. artist care practică cubismul. (< fr. cubiste)

CUBÍST ~stă (~ști, ~ste) Care ține de cubism; propriu cubismului. /<fr. cubiste

Intrare: cubist (adj.)
cubist adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cubist cubistul cubistă cubista
plural cubiști cubiștii cubiste cubistele
genitiv-dativ singular cubist cubistului cubiste cubistei
plural cubiști cubiștilor cubiste cubistelor
vocativ singular
plural