11 definiții pentru crucifix


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CRUCIFÍX, crucifixe, s. n. Reprezentare sculptată a lui Isus Hristos răstignit pe cruce. [Pl. și: crucifixuri] – Din fr. crucifix, lat. crucifixus.

crucifix sn [At: STAMATI, D. / Pl: ~uri, ~e, (îvr) ~ficși / E: fr crucifix] (Mai ales la catolici) Cruce reprezentând pe lisus răstignit.

CRUCIFÍX, crucifixe, s. n. Obiect de cult (la catolici) reprezentând pe Cristos răstignit. [Pl. și: crucifixuri] – Din fr. crucifix, lat. crucifixus.

CRUCIFÍX, crucifixe, s. n. Obiect de cult (la catolici) reprezentînd pe Iisus Hristos răstignit; (prin restricție) imaginea reprezentată pe cruce. S-a așezat pe un scaun de rugăciune, la picioarele crucifixului. GALACTION, O. I Gelu, cu capul proptit în piept ca un crucifix, ocoli răspunsul. CAMIL PETRESCU, N. 156. – Pl. și: (s. m., neobișnuit) crucificși (GALAN, Z. R. 166).

CRUCIFÍX s.n. Obiect de cult reprezentând pe Cristos răstignit pe cruce. [Pl. -xe, -xuri. / cf. lat. crucifixus, fr. crucifix].

CRUCIFÍX s. n. obiect de cult reprezentându-l pe Isus răstignit pe cruce. (< fr. crucifix, lat. crucifixus)

CRUCIFÍX ~e n. Obiect de cult în formă de cruce cu imaginea în relief a lui Isus Hristos. [Pl. și crucifixuri] /<fr. crucifix, lat. crucifixus

crucifix n. reprezentarea lui Isus pironit pe cruce.

*crucifíx n., pl. urĭ (lat. crucifixus, răstignit, d. crux, cruce, și figere, fixum, a înfige, a fixa). Cruce pe care e reprezentat sculptat Hristos răstignit.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

crucifíx s. n., pl. crucifíxe/crucifíxuri

crucifíx s.n., pl. crucifíxe / crucifíxuri

Intrare: crucifix
crucifix1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crucifix
  • crucifixul
  • crucifixu‑
plural
  • crucifixe
  • crucifixele
genitiv-dativ singular
  • crucifix
  • crucifixului
plural
  • crucifixe
  • crucifixelor
vocativ singular
plural
crucifix2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crucifix
  • crucifixul
  • crucifixu‑
plural
  • crucifixuri
  • crucifixurile
genitiv-dativ singular
  • crucifix
  • crucifixului
plural
  • crucifixuri
  • crucifixurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

crucifix

  • 1. Reprezentare sculptată a lui Isus Hristos răstignit pe cruce.
    surse: DEX '09 DLRLC DN 2 exemple
    exemple
    • S-a așezat pe un scaun de rugăciune, la picioarele crucifixului. GALACTION, O. I 231.
      surse: DLRLC
    • Gelu, cu capul proptit în piept ca un crucifix, ocoli răspunsul. CAMIL PETRESCU, N. 156.
      surse: DLRLC
  • comentariu masculin neobișnuit Plural și: crucificși.
    surse: DLRLC

etimologie: