9 definiții pentru croi (croială; -uri)

CRÓI1, croiuri, s. n. Croială (1). – Din croială (derivat regresiv).

CRÓI1, croiuri, s. n. Croială (1). – Din croială (derivat regresiv).

croí2 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. croiésc, imperf. 3 sg. croiá; conj. prez. 3 să croiáscă

CROI s. v. croială, tăietură.

croĭ n., pl. urĭ (sîrb. bg. kroj, croĭală). Mold. Olt. Croĭală (se zice maĭ ales de cizmele făcute dintr'o singură bucată de pele [!]: cĭobote dintr'un croĭ).

crol n., pl. urĭ și oale (pol. król, rut. korólĭ [gen. królĭa], d. vsl. kralĭ, rege. V. craĭ). Capu suveranuluĭ pe o monetă [!]. (Neam. Rom. Pop. 7, 92). V. arol.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

croi s. v. CROIALĂ. TĂIETURĂ.

Intrare: croi (croială; -uri)
croi (croială; -uri) substantiv neutru
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular croi croiul
plural croiuri croiurile
genitiv-dativ singular croi croiului
plural croiuri croiurilor
vocativ singular
plural