7 definiții pentru cretan (s.m.)

CRETÁN, -Ă, cretani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană originară sau locuitor din insula Creta. 2. Adj. Care aparține Cretei sau cretanilor (1), privitor la Creta sau la cretani.

cretán adj. m., s. m., pl. cretáni; adj. f., s. f. cretánă, pl. cretáne

cretán adj. m., s. m., pl. cretáni; f. sg. cretánă, pl. cretáne

CRETÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Creta. ◊ (s. f.) limbă vorbită în Creta antică. (după fr. crétois)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

NICOLAE CRETANUL (sec. 16-17), zugrav român. Artist la Curtea lui Mihai Viteazul, care i-a încredințat și unele misiuni diplomatice. I se atribuie pictura unor biserici din Transilvania (capelele unor biserici din Alba Iulia și Târgu Mureș).


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

Nicolae Cretanul (sec. 16-17), zugrav și artist de casă al lui Mihai Viteazul, care i-a încredințat și numeroase misiuni diplomatice. A pictat unele bis. din Transilvania (capelele din Tg.-Mureș, Alba-Iulia etc.).

CRETÁN, -Ă, cretáni, -e, subst., adj. I. 1. S. m. și f. Locuitor din Creta. 2. Adj. Care aparține cretanilor (1) sau Cretei, privitor la cretani sau la Creta. II. S. f. Dialect dorian din Creta antică. (din n. pr. Creta + suf. -an; cf. fr. crétois, it. cretese) [def. și TLF – folosit în corpul DEX]

Intrare: cretan (s.m.)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cretan cretanul
plural cretani cretanii
genitiv-dativ singular cretan cretanului
plural cretani cretanilor
vocativ singular
plural