CRESCENDO adv., (2) crescendouri, s. n. 1. Adv. (Indică modul de executare a unei lucrări muzicale) Crescând, sporind progresiv în intensitate. 2. S. n. Creștere progresivă a intensității sunetelor produse de voce sau de instrumente muzicale. – Cuv. it.

crescendo [At: C. PETRESCU, Î. II, 153 / E: it crescendo] (Muz) 1 av (D. execuție) Sporind progresiv în intensitate. 2-3 sn Creștere progresivă a intensității sunetelor produse de voce sau de instrumente muzicale.

CRESCENDO adv. (Indică modul de executare a unei bucăți muzicale) Crescând, sporind progresiv în intensitate. ♦ (Substantivat, n.) Creștere progresivă a intensității sunetelor produse de voce sau de instrumente muzicale. – Cuv. it.

CRESCENDO adv. (Indicație pentru executarea unui fragment muzical) Crescînd, sporind progresiv în intensitate. (Fig.) Iar începi? repetă Mogrea crescendo. PETRESCU, Î. II 153. ♦ (Substantivat) Creștere progresivă a intensității sunetelor produse de voce sau de- instrumente muzicale. Un crescendo viguros.

CRESCENDO adv. (Muz.; ca indicație de execuție) Crescînd în intensitate; din ce în ce mai tare. // s.n. Creștere progresivă a intensității unui sunet. [< it., fr. crescendo].

CRESCENDO I. adv. (muz.) crescând treptat în intensitate. II. s. n. creștere progresivă a intensității sunetelor; parte a unei compoziții muzicale care se cântă în acest tempo. (< it. crescendo)

CRESCENDO² adv. muz. Din ce în ce mai tare. /Cuv. it.

crescendo n. Muz. creștere progresivă a sonurilor: un admirabil crescendo. ║ adv. crescând, sporind: a merge crescendo.

*crescéndo adv. Muz. Cuv. it. care înseamnă „crescînd, întărind”, adică „maĭ tare”. (Se pron. creșendo).

crescendo¹ (it.) adv.; abr. cresc., simb. <

!crescendo¹ adv.; (muz.) abr. cresc.

crescendo adv., abr. cresc

CRESCENDO adv. (MUZ.) crescând.

CRESCENDO adv. (MUZ.) crescînd.

Crescendo ≠ descrescendo

crescendo (cuv. it. [creʃendo] „crescând”), indicație de nuanță prin care se cere o creștere gradată a intensității (2) sunetelor. Vocile (1), instr. cu coarde și arcuș și cele de suflat pot realiza c. pe același sunet. Utilizat rar în muzica sec. 17, c. devine, prin școala de la Mannheim* și prin N. Jomelli, unul din importantele mijloace de sporire a expresiei muzicale. C. pe durate lungi este caracteristic în muzica lui Rossini și excelează în Bolero-ul de Ravel. Abrev.: cresc.; ant.: decrescendo.