CREP, (3) crepuri, s. n. 1. Cauciuc natural, de culoare albă-gălbuie, din care se fac tălpi pentru încălțăminte. 2. Țesătură subțire, încrețită, din fire de mătase sau de lână suprarăsucite. ◊ Crep satin = țesătură cu una dintre fețe mată și cu cealaltă lucioasă. ♦ Bucată dintr-o asemenea țesătură, de culoare neagră, care se poartă la braț, la rever sau la pălărie în semn de doliu. 3. (La pl.) Sorturi de crep (2). – Din fr. crêpe.

crep¹ sn [At: LB / Pl: ~uri / E: ger Krippe] (Gmsr) 1 Scară de deasupra ieslei Si: (reg) creplă (1). 2 Jgheab de adăpat vitele, dintr-un trunchi de copac scobit Si: (reg) creplă (2).

crep² sn [At: ALECSANDRI, P. III, 88 / Pl: ~uri / E: fr crêpe] 1-2 (Văl din) țesătură subțire, fină, ondulată, din fire de mătase sau lână suprarăsucite Si: (înv) zăbranic. 3 Bucată de crep (2) negru, purtată la pălărie, la braț sau la rever în semn de doliu. 4 (Îc) ~-satin Țesătură cu una dintre fețe mată, iar cealaltă lucioasă.

crep³ sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: fr crêpe] 1 Cauciuc natural de culoare alb-gălbuie, preparat din latex, prin coagulare cu acid acetic, folosit pentru tălpi la încălțăminte. 2 (Îs) Pantofi cu (sau de) ~ Pantofi cu talpă de crep³ (1).

CREP, crepuri, s. n. 1. Cauciuc natural, de culoare albă-gălbuie, din care se fac tălpi pentru încălțăminte. 2. Țesătură subțire, încrețită, din fire de mătase sau de lână suprarăsucite. ◊ Crep satin = țesătură cu una dintre fețe mată și cu cealaltă lucioasă. ♦ Bucată dintr-o asemenea țesătură, de culoare neagră, care se poartă la braț, la rever sau la pălărie în semn de doliu. – Din fr. crêpe.

CREP¹ s. n. Cauciuc natural, de culoare albă-gălbuie, din care se fac tălpi pentru încălțăminte. Pantofi cu crep.

CREP¹ s.n. Cauciuc natural, albicios la culoare, folosit pentru tălpi la încălțăminte. [< fr. crêpe].

CREP s. n. 1. cauciuc natural, alb-gălbui și translucid, obținut prin coagularea latexului cu acid acetic sau formic, pentru tălpi la încălțăminte. 2. țesătură subțire de mătase sau de lână, cu fața ușor încrețită. ◊ bucată neagră dintr-o astfel de țesătură purtată (la rever) în semn de doliu. (< fr. crêpe)

CREP² n. Cauciuc natural, alb-gălbui, din care se confecționează tălpi la încălțăminte. /<fr. crêpe

1) crep n., pl. urĭ (germ. krippe. ĭesle). Trans. Munt. Troacă (jgheab) dintr’un trunchĭ (saŭ și de peatră) pusă la o fîntînă saŭ la un izvor p. a adăpa vitele: în dosu fîntîniĭ era un crep pentru adăpat vitele (Vl. – Univ. 4 ĭun. 1910, 1, 6). – Și creplă, f., pl. e.

crep s. n., (sorturi) pl. crepuri

crep (nu: crêpe)

crep (crepuri), s. n. – 1. Iesle. – 2. Jgheab. – Var. creplă. Germ. Krippe, prin intermediul pronunțării săs. Krep (Pușcariu, Dacor., II, 599). Rar, în Trans.

crep (crepuri), s. n. – 1. Țesătură subțire. – 2. Talpă de cauciuc. Fr. crêpe. – Der. crepdeșin, s. n., din fr. crêpe de Chine, termen comercial; crepon, s. n., din fr. crépon.

crep, crepuri, s.n. (reg.) 1. scara de deasupra ieslei din care mănâncă caii fânul. 2. jghiab de adăpat vitele.