9 definiții pentru creionare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CREIONARE, creionări, s. f. Acțiunea de a creiona. – V. creiona.
CREIONARE, creionări, s. f. Acțiunea de a creiona. – V. creiona.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
creionare sf [At: CONTEMP, Seria II, 1949, nr. 178, 4/5 / Pl: ~nări / E: creiona] 1 Desenare cu creionul (2) Si: creionaj (1-2), creionat1 (1-2). 2 Schițare, în grabă, a unui desen Si: creionaj (3), creionat1 (3). 3 (Fig) Schițare a portretului unui personaj într-o operă literară Si: creionaj (4), creionat1 (4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CREIONARE, creionări, s. f. (Franțuzism) Acțiunea de a creiona; schițare a unui desen, fig. a unui portret literar. Eroismul construcției i-a impus poetei, deprinsă în faza anterioară a poeziei ei cu creionări scurte, fără adîncime, mijloace de expresie infinit mai bogate. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 178, 4/5.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CREIONARE s.f. Acțiunea de a creiona. [< creiona].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
creionare s. f., g.-d. art. creionării; pl. creionări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
creionare s. f., g.-d. art. creionării; pl. creionări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
creionare s. f., g.-d. art. creionării; pl. creionări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CREIONARE s. v. schițare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CREIONARE s. conturare, schițare. (~ unui profil.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
creionare, creionărisubstantiv feminin
-
- Eroismul construcției i-a impus poetei, deprinsă în faza anterioară a poeziei ei cu creionări scurte, fără adîncime, mijloace de expresie infinit mai bogate. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 178, 4/5. DLRLC
-
etimologie:
- creiona DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.