11 definiții pentru crăpat (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

crăpat1 sn [At: DAMÉ, T. 30 / V: crep~ / Pl: ? / E: crăpa] 1 (D. obiecte) Desfacere (bruscă) în mai multe bucăți. 2 (D. obiecte) Plesnire din cauza gerului, a unei lovituri etc. 3 (D. obiecte) Spargere. 4 (D. lucruri elastice) Rupere Si: plesnire. 5 (D. piele) Asprire. 6 Întredeschidere. 7 (Îe) ~ul zilei (sau de ziuă) Ivire a zorilor. 8 (Pop; d. animale și oameni) Faptul de a muri. 9 Spargere a unei membrane din stomacul vitelor, urmată de moartea animalului. 10 (Prt) Îngurgitare a unei mari cantități de alimente.

crăpat2, ~ă a [At: COSTINESCU, ap. DA / V: crep~ / Pl: ~ați, ~e / E: crăpa] 1 Cu crăpături Si: plesnit. 2 Întredeschis. 3 (Pop) Mort.

CRĂPÁT1 s. n. Faptul de a (se) crăpa.Expr. Crăpatul zilei (sau de ziuă) = ivirea zorilor, zorii zilei. ♦ Spargerea unei membrane din stomacul vitelor, urmată uneori de moartea animalului. – V. crăpa.

CRĂPÁT1 s. n. Faptul de a (se) crăpa.Expr. Crăpatul zilei (sau de ziuă) = ivirea zorilor, zorii zilei. ♦ Spargerea unei membrane din stomacul vitelor, urmată uneori de moartea animalului. – V. crăpa.

CRĂPÁT1 s. n. Faptul de a (se) crăpa. Crăpatul lemnelor.Expr. Crăpatul zilei (sau de ziuă) = ivirea zorilor, zorii zilei. Îl petrecea din ochi pînă pierea în nedeslușitul crăpatului de ziuă. SANDU-ALDEA, U. P. 83. Pînă la crăpatul zilei, trecură mereu pe pod la Rusciuc pavilionul vizirului cu corturile și ianicerimea cu o parte din tunuri și muniții de război. BĂLCESCU, O. II 124. ♦ Spargerea unei membrane din stomacul vitelor, urmată uneori de moartea animalului. De crăpat vita cu greu scapă (dacă mănîncă porumb și bea apă). ȘEZ. IV 123.

crăpat a. despicat: buze crăpate. ║ n. crăpatul zilei, revărsatul zorilor, crepuscul.

crăpát n., pl. urĭ. Crăpatu zileĭ, zorile de dimineață. V. crepuscul.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CRĂPÁT s. 1. v. spargere. 2. v. despicare. 3. v. întredeschidere.

CRĂPAT s. 1. ciobire, ciobit, ciocnire, crăpare, fisurare, fisurat, plesnire, plesnit, pocnire, spargere, spart. (~ al unui vas.) 2. crăpare, despicare, despicat, spargere, spart, spintecare, spintecat, tăiat, tăiere. (~ lemnelor de foc.) 3. crăpare, întredeschidere. (~ ușii, al ferestrei.)

Intrare: crăpat (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crăpat
  • crăpatul
  • crăpatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • crăpat
  • crăpatului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

crăpat (s.n.)

  • 1. Faptul de a (se) crăpa.
    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Crăpatul lemnelor.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Crăpatul zilei (sau de ziuă) = ivirea zorilor, zorii zilei.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Îl petrecea din ochi pînă pierea în nedeslușitul crăpatului de ziuă. SANDU-ALDEA, U. P. 83.
        surse: DLRLC
      • Pînă la crăpatul zilei, trecură mereu pe pod la Rusciuc pavilionul vizirului cu corturile și ianicerimea cu o parte din tunuri și muniții de război. BĂLCESCU, O. II 124.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Spargerea unei membrane din stomacul vitelor, urmată uneori de moartea animalului.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • De crăpat vita cu greu scapă (dacă mănîncă porumb și bea apă). ȘEZ. IV 123.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi crăpa
    surse: DEX '09