10 definiții pentru cotreanță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cotreanță sf [At: DDRF / V: ~ramță, ~remțe sfp / Pl: ~ențe / E: mg kotronez] 1 Strai vechi și rupt. 2 Zdreanță. 3 Petec de pânză rupt. 4 Panglică subțire. 5 (Irn) Straie nemțești. 6 (Fig) Om molatec. 7 (Fig) Femeie desfrânată.

COTREÁNȚĂ, cotrențe, s. f. (Reg.) Haină veche și ruptă; zdreanță. – Din magh. kotroncz.

COTREÁNȚĂ, cotrențe, s. f. (Reg.) Haină veche și ruptă; zdreanță. – Din magh. kotroncz.

COTREÁNȚĂ, cotrențe, s. f. (Regional) Haină veche și ruptă, zdreanță.

bodroánțe, cotroánțe, cotrénțe și cotroáșe (oa dift.) f. pl. (probabil, nu din trențe, zdrențe. Cp. cu rut. katran, cotrențe). Est. Bulendre, boarfe, corcoațe, haine vechĭ și roase.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cotreánță (reg.) (co-trean-) s. f., g.-d. art. cotrénței; pl. cotrénțe

cotreánță s. f. (sil. -trean-), g.-d. art. cotrénței; pl. cotrénțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COTREÁNȚĂ s. v. buleandră, cârpă, fleandură, otreapă, petică, zdreanță.

cotreanță s. v. BULEANDRĂ. CÎRPĂ. FLEANDURĂ. OTREAPĂ. PETICĂ. ZDREANȚĂ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

COTREÁNȚĂ, cotrénțe, s. f. (Var.) Zdreanță. (cf. zdreanță)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cotreánță, cotrénțe, s.f. (reg.) 1. haină veche și ruptă; zdreanță, fleandură, buleandră. 2. (fig.) om molatic; femeie desfrănată, otreapă.

Intrare: cotreanță
cotreanță substantiv feminin
  • silabație: co-trean-ță
substantiv feminin (F12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cotreanță
  • cotreanța
plural
  • cotrențe
  • cotrențele
genitiv-dativ singular
  • cotrențe
  • cotrenței
plural
  • cotrențe
  • cotrențelor
vocativ singular
plural

cotreanță

etimologie: