16 definiții pentru cost (subst. - preț)

COST1, costuri, s. n. Sumă de bani cheltuită pentru producerea sau cumpărarea unui bun, efectuarea unei lucrări, prestarea unui serviciu etc.; preț. ◊ Costul vieții = totalitatea cheltuielilor pentru bunuri alimentare și nealimentare, pentru serviciile utilizate, necesare unei familii, într-o perioadă determinată. Preț de cost = (în producție) totalul cheltuielilor necesare pentru fabricarea unui bun oarecare; (în circulația mărfurilor) sumă de bani plătită pentru un bun cumpărat în scop de revânzare. ◊ Expr. A vinde sub cost = a vinde o marfă cu un preț mai mic decât prețul de cost1. A vinde în cost = a vinde o marfă cu un preț egal prețului de cost1. – Din costa (derivat regresiv).

COST1 s. n. Sumă de bani cheltuită pentru producerea sau cumpărarea unui bun, efectuarea unei lucrări, prestarea unui serviciu etc. ◊ Costul vieții = totalitatea cheltuielilor pentru bunuri alimentare și nealimentare, precum și a serviciilor utilizate, pe o familie, într-o perioadă determinată. Preț de cost = (în producție) totalul cheltuielilor necesare pentru fabricarea unui bun oarecare; (în circulația mărfurilor) sumă de bani plătită pentru un bun cumpărat în scop de revânzare. ◊ Expr. A vinde sub cost = a vinde o marfă cu un preț mai mic decât prețul de cost1. A vinde în cost = a vinde o marfă cu un preț egal prețului de cost1. – Din costa (derivat regresiv).

COST s. n. Sumă de bani cheltuită pentru producerea sau achiziționarea unui produs. Costul produselor de larg consum, Costul vieții = totalul sumelor cheltuite pentru mijloacele necesare traiului. Impozitele au crescut în S.U.A. de peste 12 ori față de anul 1938, iar costul vieții a crescut de aproape 3 ori. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2757. Preț de cost = (în producție) totalul cheltuielilor (materii prime, salarii, regie etc.) necesare pentru fabricarea unui bun oarecare; (în circulație) sumă de bani plătită pentru un bun cumpărat în scop de revînzare. Partidul cheamă pe muncitori, tehnicieni și ingineri să se preocupe necontenit de ridicarea productivițății muncii și de reducerea prețului de cost. GHEORGHIU-DEJ, Î. DEM. 20. Prin raționalizarea procesului de producție și reducerea cheltuielilor necesitate de fluctuația brațelor de muncă, se vor realiza sarcinile de reducere a prețului de cost. REZ. HOT. I 285. Sînt numeroase întreprinderi cărora li s-au decernat steaguri roșii de producție din partea ministerelor și a comitetelor, centrale ale sindicatelor de care aparțin, ca o apreciere a succeselor obținute pe linia îndeplinirii planului la toți indicii, a ridicării productivității muncii, a scăderii prețului de cost și a îmbunătățirii calității produselor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2756. ◊ Expr. (În societatea capitalistă, în cadrul concurenței dintre întreprinderi) A vinde sub cost = a vinde o marfă cu un preț mai mic decît prețul de cost, pentru a face concurență altei întreprinderi. A vinde în cost = a vinde o marfă cu un preț egal prețului de cost.

!cost1 (preț) s. n., pl. cósturi

cost (preț, hrană) s. n., pl. cósturi

COST s.n. Ceea ce costă ceva, prețul unui lucru. [< it. costo, ngr. kostos].

COST1 s. n. totalitatea cheltuielilor, exprimate în bani, efectuate pentru producerea unui bun, executarea unei lucrări, prestarea unui serviciu etc. (< it. costo, germ. Kostos)

COST ~uri n. Sumă de bani cheltuită pentru cumpărarea, producerea, extragerea unui produs sau pentru prestarea unui serviciu. ◊ Preț de ~ totalitate a cheltuielilor făcute pentru producerea și desfacerea unui produs. /v. a costa

cost s.n. sg. (reg.) 1. hrană, mâncare. 2. pensiune (în expr. a ține pe cineva în cost = a ține pe cineva în pensiune). 3. condiment.

cost n. ceea ce costă un lucru: costul drumului. [Abstras din costa].

1) cost n., pl. urĭ (it. costo, fr. coût. V. cust). Ceĭa ce costă un lucru, preț: costu uneĭ călătoriĭ.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

COST s. preț, valoare. (~ al unei mărfi.)

cost, costa Tacit sau explicit, majoritatea dicționarelor explică pe cost ca postverbal de la costa, iar pe acesta din it. costare. Scriban și Ciorănescu trimit la italiană (primul și la franceză) și pentru substantiv, DA introduce în discuție, pentru cost, și pe germ. Kosten. Mi se pare mult mai probabil că substantivul e împrumutat din greacă, unde se spune τò ϰόστος, iar verbul e format de noi, paralelă la costisi, împrumutat de asemenea din greacă.

COST (‹ costa) s. n. Cheltuială (exprimată în bani) efectuată pentru obținerea (producerea sau cumpărarea) unui bun, efectuarea unei lucrări, prestarea unui serviciu etc. ◊ Costul vieții = totalitatea cheltuielilor pentru bunuri alimentare și nealimentare, a serviciilor utilizate, necesare unei familii, într-o perioadă determinată de timp. ◊ Costuri directe = cheltuieli de producție, stabilite pe unitatea de produs în în funcție de ceea ce se consumă efectiv și nemijlocit pentru crearea bunurilor respective. ◊ Costuri indirecte = cheltuieli convenționale a căror mărime pe unitatea de produs nu poate fi determinată decât prin procedee convenționale.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

a și-o da contra cost expr. a se prostitua.

Intrare: cost (subst. - preț)
cost (subst. - preț) substantiv neutru
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cost costul
plural costuri costurile
genitiv-dativ singular cost costului
plural costuri costurilor
vocativ singular
plural