12 definiții pentru cosmetic (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cosmétic, ~ă a [At: BIANU, D. S. / A: (înv) ~metíc / V: ~cozm~ / Pl: ~ici, ~ice, (înv) ~uri / E: fr cosmétique] 1-2 sn, a (Substanță) care servește la îngrijirea și înfrumusețarea pielii, a părului. 3 sf Artă a îngrijirii igienice a pielii și a părului, folosind cosmetice (1). 4 sf Profesiune a cosmeticianului. 5 sf Ramură a industriei chimico-farmaceutice care se ocupă cu fabricarea cosmeticelor (1). 6-8 a Referitor la cosmetică (3-5). 9-11 a Care aparține cosmeticii (3-5).

COSMÉTIC, -Ă, cosmetici, -ce, adj., s. n., s. f. I. 1. Adj. Care servește la îngrijirea pielii și a părului. 2. S. n. Cremă sau loțiune care servește la îngrijirea pielii și a părului. II. 1. S. f. Arta de a îngriji în mod igienic tenul, folosind metode și preparate adecvate; meseria cosmeticianului. ♦ Ramură a industriei chimico-farmaceutice care se ocupă cu fabricarea cosmeticelor (I 2). 2. Adj. Care ține de cosmetică (II 1), privitor la cosmetică. Laborator cosmetic. – Din fr. cosmétique.

COSMÉTIC, -Ă, cosmetici, -ce, adj., subst. I. 1. Adj. Care servește la îngrijirea feței sau a părului. 2. S. n. Cremă sau loțiune care servește la îngrijirea feței sau a părului. II. 1. S. f. Arta de a îngriji în mod igienic tenul, întrebuințând metode și preparate adecvate; profesiunea cosmeticianului. ♦ Ramură a industriei chimico-farmaceutice care se ocupă cu fabricarea cosmeticelor (I 2). 2. Adj. Care ține de cosmetică (II 1), privitor la cosmetică. Laborator cosmetic. – Din fr. cosmétique.

COSMÉTIC2, -Ă, cosmetici, -e, adj. Care servește la îngrijirea pielii sau a părului. Loțiune cosmetică. Tratament cosmetic. ♦ De cosmetică, referitor la cosmetică. Laborator cosmetic.

COSMÉTIC, -Ă adj., s.n. (Alifie, loțiune) care servește pentru îngrijirea pielii sau a părului. ♦ Privitor la cosmetică. [< fr. cosmétique, cf. gr. kosmetikos].

COSMÉTIC, -Ă I. adj., s. n. (alifie, loțiune) pentru îngrijirea pielii sau a părului. ◊ (produs) pentru lustruirea autoturismelor. II. adj. 1. referitor la cosmetică. 2. (fig.; despre îmbunătățiri, operațiuni) de suprafață, care nu vizează fondul. III. s. f. 1. arta îngrijirii tenului prin metode și preparate speciale. 2. ramură industrială care se ocupă cu fabricarea cosmeticelor (I). (< fr. cosmétique, gr. kosmetikos, /III/ kosmetike)

COSMÉTIC ~că (~ci, ~ce) și substantival Care ține de cosmetică; propriu cosmeticii. /<fr. cosmétique

cosmetic a. propriu a înfrumuseța pielea, a da lustru părului. ║ n. un cosmetic.

*cozmétic, -ă adj. (vgr. kosmetikós, d. kósmos, podoabă, lume). Care servește la înfrumusețat pelea, dințiĭ și păru, ca pomadele, parfumurile, sulimanurile, pudra, prafurile saŭ pasta de dințĭ, săpunu ș. a. S. n., pl. e. Un cozmetic. – Fals cozmetíc (fr. cosmétique). Vulg. smintic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cosmétic adj. m., pl. cosmétici; f. cosmétică, pl. cosmétice

cosmétic adj. m.,pl. cosmétici; f. sg. cosmétică, pl. cosmétice


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

COSMETICĂ. Subst. Cosmetică; cosmetologie, cosmiatrie. Produse cosmetice. Fard, dres, suliman (înv.), sulimeneală (înv.), ghileală (reg.), boia (peior.), spoială (peior.), rumenea (pop.), rumeneală (pop.), ruj, roșu (de buze); rimel; fond de ten. Sulimenire (înv.), fardare, fardat, rumenire (pop.), pudrare, vopsire, grimare, boială (înv.). Cosmetic; alifie, ir (pop.), cremă; loțiune cosmetică. Pudră. Parfum. Grimă, machiaj; grimare, machiere. Grimeur, machior. Tratament cosmetic. Salon de cosmetică. Cosmetician; cosmeticiană. Adj. Cosmetic. Fardat, dres (pop.), sulimenit (înv.), spoit (peior.), ghilit (reg.), rumenit (pop.). Pudrat, pudruit (înv.), parfumat, grimat, machiat. Vb. A (se) îngriji, a se ferchezui (pop. și fam.), a (se) drege (pop. și fam.), a (se) farda, a (se) da cu fard, a (se) sulimeni, a (se) ghilosi (reg.), a (se) boi (peior.), a (se) vopsi, a (se) rumeni (pop.), a (se) ruja, a-și da cu ruj, a (se) pudra, a (se) pudrui (înv.), a se parfuma; a (se) machia, a (se) grima. V. frumusețe.

Intrare: cosmetic (adj.)
cosmetic1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cosmetic
  • cosmeticul
  • cosmeticu‑
  • cosmetică
  • cosmetica
plural
  • cosmetici
  • cosmeticii
  • cosmetice
  • cosmeticele
genitiv-dativ singular
  • cosmetic
  • cosmeticului
  • cosmetice
  • cosmeticei
plural
  • cosmetici
  • cosmeticilor
  • cosmetice
  • cosmeticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cosmetic (adj.)

  • 1. Care servește la îngrijirea pielii și a părului.
    surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Loțiune cosmetică. Tratament cosmetic.
      surse: DLRLC
  • 2. Care ține de cosmetică, privitor la cosmetică.
    surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Laborator cosmetic.
      surse: DLRLC

etimologie: