7 definiții pentru coroda


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

corodá [At: DN3 / Pzi: ~déz / E: fr corroder] 1-2 vtr A (se) degrada în mod progresiv cu ajutorul agențior chimici. 3 (Pgr) vt A pregăti o forniă de tipar prin gravare chimică folosind o soluție corosivă. 4 vt (Tex) A decolora pe anumite porțiuni o țesătură vopsită, în vederea obținerii unor desene Si: a ronja.

CORODÁ, corodez, vb. I. Tranz. 1. A roade, a degrada unele materiale, metale etc. în mod progresiv cu ajutorul agenților chimici. 2. A pregăti o formă de tipar prin gravare chimică cu ajutorul unei soluții corosive. 3. A decolora pe anumite porțiuni o țesătură vopsită în vederea obținerii unor desene. – Din fr. corroder.

CORODÁ, corodez, vb. I. Tranz. 1. A roade, a degrada unele materiale, metale etc. în mod progresiv cu ajutorul agenților chimici. 2. A pregăti o formă de tipar prin gravare chimică cu ajutorul unei soluții corosive. 3. A decolora pe anumite porțiuni o țesătură vopsită în vederea obținerii unor desene. – Din fr. corroder.

CORODÁ vb. I. tr. 1. (Despre agenți chimici) A roade, a degrada unele materiale, metale etc. 2. (Poligr.) A pregăti o formă de tipar prin gravare chimică cu ajutorul unei soluții corosive. 3. (Text.) A decolora pe anumite porțiuni o țesătură în vederea obținerii unor desene; a ronja. [< fr. corroder].

CORODÁ vb. tr. 1. (despre agenți chimici) a roade, a degrada unele materiale, metale etc. 2. a pregăti o formă de tipar prin gravare chimică cu soluție corosivă. 3. (text.) a decolora pe anumite porțiuni o țesătură în vederea obținerii unor desene; a ronja. 4. (fig.) a distruge cu încetul. (< fr. corroder, lat. corrodere)

A CORODÁ pers. 3 corodează tranz. 1) (materiale, metale) A distruge lent și progresiv printr-o reacție chimică. 2) (țesături) A trata cu mordanți în vederea obținerii unor desene. 3) (clișee) A confecționa, tratând o placă metalică cu o soluție corosivă. /<fr. corroder


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

corodá (a ~) vb., ind. prez. 3 corodeáză

corodá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. corodeáză

Intrare: coroda
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • coroda
  • corodare
  • corodat
  • corodatu‑
  • corodând
  • corodându‑
singular plural
  • corodea
  • corodați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • corodez
(să)
  • corodez
  • corodam
  • corodai
  • corodasem
a II-a (tu)
  • corodezi
(să)
  • corodezi
  • corodai
  • corodași
  • corodaseși
a III-a (el, ea)
  • corodea
(să)
  • corodeze
  • coroda
  • corodă
  • corodase
plural I (noi)
  • corodăm
(să)
  • corodăm
  • corodam
  • corodarăm
  • corodaserăm
  • corodasem
a II-a (voi)
  • corodați
(să)
  • corodați
  • corodați
  • corodarăți
  • corodaserăți
  • corodaseți
a III-a (ei, ele)
  • corodea
(să)
  • corodeze
  • corodau
  • coroda
  • corodaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

coroda

  • 1. A roade, a degrada unele materiale, metale etc. în mod progresiv cu ajutorul agenților chimici.
    surse: MDA2 DEX '09 DEX '98 DN sinonime: degrada roade
  • 2. A pregăti o formă de tipar prin gravare chimică cu ajutorul unei soluții corosive.
    surse: MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
  • 3. A decolora pe anumite porțiuni o țesătură vopsită în vederea obținerii unor desene.
    surse: MDA2 DEX '09 DEX '98 DN sinonime: decolora ronja
  • 4. figurat A distruge cu încetul.
    surse: MDA2 sinonime: distruge

etimologie: