8 definiții pentru corion


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

corion sn [At: DN3 / P: ~ri-on / Pl: ~oane / E: fr chorion] 1 Înveliș extern al embrionului la vertebratele superioare. 2 Strat profund al pielii în care se găsesc vase sangvine și nervi.

CORIÓN, corioane, s. n. 1. Înveliș extern al embrionului la vertebratele superioare. 2. Strat profund al pielii, în care se găsesc vase sangvine și nervi. [Pr.: -ri-on] – Din fr. chorion.

CORIÓN, corioane, s. n. 1. Înveliș extern al embrionului la vertebratele superioare. 2. Strat profund al pielii, în care se găsesc vase sanguine și nervi. [Pr.: -ri-on] – Din fr. chorion.

CORIÓN s.n. Învelișul exterior al embrionului la vertebratele superioare. [Pron. -ri-on, pl. -nuri, var. corium s.n. / < fr. chorion, cf. lat. corium < gr. chorion – piele].

CORIÓN s. n. 1. membrană externă a oului fecundat. 2. porțiune profundă a dermei, caracterizată printr-un mare număr de fibre colagene organizate în fascicule. (< fr. chorion)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!corión (-ri-on) s. n., pl. corioáne

corión s. n., pl. corioáne


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CORIÓN (< fr.; {s} gr. khorion „placentă”) s. n. 1. (EMBRIOL.) Înveliș extern al embrionului la vertebratele superioare; la reptile și păsări se unește cu alantoida, iar mamifere vilozitățile sale, care pătrund în pereții uterului, formează placenta. 2. (HIST.) Stratul profund al pielii format din țesut conjunctiv, vase sanguine, limfatice și terminații nervoase libere ori sub formă de corpusculi. ♦ Strat conjunctiv profund al unei membrane mucoase sau seroase situat sub celulele epiteliale. ◊ C. ovular = membrana externă a ovulului (zona pelucidă).

Intrare: corion
corion1 (pl. -e) substantiv neutru
  • silabație: co-ri-on
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • corion
  • corionul
  • corionu‑
plural
  • corioane
  • corioanele
genitiv-dativ singular
  • corion
  • corionului
plural
  • corioane
  • corioanelor
vocativ singular
plural
corion2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • corion
  • corionul
  • corionu‑
plural
  • corionuri
  • corionurile
genitiv-dativ singular
  • corion
  • corionului
plural
  • corionuri
  • corionurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

corion

  • 1. Înveliș extern al embrionului la vertebratele superioare.
    surse: MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. Strat profund al pielii, în care se găsesc vase sangvine și nervi.
    surse: MDA2 DEX '09 MDN '00

etimologie: