6 definiții pentru corhănit (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CORHĂNIT s. n. (Reg.) Transport al buștenilor de la locul de unde au fost fasonați până la o cale de comunicație, prin târâre și rostogolire, cu ajutorul țapinei sau cu alte mijloace. – V. corhăni.

corhănit1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: corhăni] (Reg) Transport al buștenilor prin târâre sau rostogolire cu ajutorul țapinei.

CORHĂNIT s. n. Transport al buștenilor de la locul unde au fost fasonați până la o cale de comunicație, prin târâre și rostogolire, cu ajutorul țapinei sau cu alte mijloace. – Et. nec.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Intrare: corhănit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • corhănit
  • corhănitul
  • corhănitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • corhănit
  • corhănitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

corhănitsubstantiv neutru

  • 1. regional Transport al buștenilor de la locul de unde au fost fasonați până la o cale de comunicație, prin târâre și rostogolire, cu ajutorul țapinei sau cu alte mijloace. MDA2 DEX '09
etimologie:
  • vezi corhăni MDA2 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.