opțiuni
  • info

5 definiții pentru corectiv (adj.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

corectiv, ~ă a [At: COSTINESCU / Pl: ~i, ~e / E: fr correctif] 1 a Care poate corecta (1) ceva sau pe cineva. 2 sn Mijloc sau expresie care îndreaptă o stare de lucruri, ceva spus anterior etc. Si: îndreptare, rectificare.

CORECTIV, -Ă I. adj. care urmărește a corecta. II. s. n. 1. ceea ce îndreaptă ceva; corectare. 2. substanță care se adaugă unui medicament pentru a-l îndulci sau a-i modifica acțiunea. (< fr. correctif)

*corectív, -ă adj. (mlat. correctivus). Care servește să îndrepte: pedeapsă corectivă. S. n., pl. e. Lucru care îndreaptă: educațiunea e un corectiv al ferocitățiĭ oamenilor. Fig. Expresiune care îmblînzește ceĭa ce e cam violent orĭ vehement într’o scriere saŭ într’o cuvîntare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+corectiv1 adj. m., pl. corectivi; f. corectivă, pl. corective

corectiv adj. m., pl. corectivi; f. sg. corectivă, pl. corective

Intrare: corectiv (adj.)
corectiv2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • corectiv
  • corectivul
  • corectivu‑
  • corectivă
  • corectiva
plural
  • corectivi
  • corectivii
  • corective
  • corectivele
genitiv-dativ singular
  • corectiv
  • corectivului
  • corective
  • corectivei
plural
  • corectivi
  • corectivilor
  • corective
  • corectivelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

corectiv, corectivăadjectiv

  • 1. Care urmărește a corecta. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.