CORALIER, -Ă, coralieri, -e, s. m., adj. 1. S. m. (La pl.) Clasă de animale din încrengătura celenteratelor, care se caracterizează prin schelet calcaros; antozoare; (și la sg.) animal care face parte din această clasă și care trăiește izolat sau în colonii. 2. Adj. De coralieri (1), care are caracterul coralierilor; format din coralieri. [Pr.: -li-er] – Din fr. coralliaire.

coralier, ~ă a [At: DA ms / P: ~li-er / Pl: ~i, ~e / E: fr coralliaire] 1 sm (Lpl) Clasă de animale celenterate marine, cu schelet calcaros, care trăiesc izolate Si: antozoare. 2 sm (Lsg) Animal care face parte din această clasă. 3 a Specific coralierilor (1). 4 a Care se referă la coralieri (1). 5 a Care provine de la coralieri (1). 6 a Care aparține coralierilor (1). 7 a Format din coralieri (1). 8 a (Îs) Barieră ~ă Colonii de corali care despart porțiuni de mări sau oceane.

CORALIER, -Ă, coralieri -e, s. m., adj. 1. S. m. (La pl.) Clasă de animale din încrengătura celenteratelor, care se caracterizează prin schelet calcaros; antozoare; (și la sg.) animal care face parte din această clasă și care trăiește izolat sau în colonii. 2. Adj. De coralieri (1), care are caracterul coralierilor; format din coralieri. [Pr.: -li-er] – Din fr. coralliaires.

CORALIER, -Ă adj. De coral; format din corali; care are aspectul coralului. [Pron. -li-er. / cf. fr. coralliaires, corallien].

CORALIER, -Ă I. adj. referitor la coralieri; format din corali; coralian. II. s. m. pl. antozoare. (< fr. coralliaire/s/)

CORALIER² ~ă (~i, ~e) v. CORALIAN. [Sil. -li-er] /<fr. coralliaires

coralier¹ (de coralier²) (desp. -li-er) adj. m., pl. coralieri; f. coralieră, pl. coraliere

coralier¹ (de coralier²) (-li-er) adj. m., pl. coralieri; f. coralieră, pl. coraliere

coralier s. m., adj. m. (sil. -li-er), pl. coralieri; f. sg. coralieră, pl. coraliere

RECIF CORALIER INELAR s. v. atol.