5 definiții pentru copulare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

copulare sf [At: MAIORESCU, L. / Pl: ~lări / E: copula] 1-2 Copulație (1-2).

copula vtr [At: DICȚ. / Pzi: ~lez / E: copula] 1-2 A săvârși sau a face să se săvârșească actul sexual.

COPULÁ vb. I. refl. A se împreuna, a se acupla. [< fr. copuler].

COPULÁ vb. refl. a se împreuna, a se cupla. (< fr. copuler)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

copulá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. copuleáză

Intrare: copulare
copulare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • copulare
  • copularea
plural
  • copulări
  • copulările
genitiv-dativ singular
  • copulări
  • copulării
plural
  • copulări
  • copulărilor
vocativ singular
plural