CONVERTIZARE, convertizări, s. f. Înlăturare a unor impurități din masa metalică de fontă, de plumb, de cupru etc., aflată în stare de fuziune în convertizor, pe baza unor reacții de oxidare, cu ajutorul unui curent de aer, de oxigen etc. – Din convertizor.

convertizare sf [At: LTR / V: ~isa~ / Pl: ~zări / E: convertiza] 1 Proces metalurgic care constă în înlăturarea unor impurități din masa metalică de fontă, plumb, cupru etc. aflată în stare de fuziune în convertizor, pe baza unor reacții de oxidare, cu ajutorul unui curent de aer sau oxigen. 2 Transformare a curentului alternativ în curent continuu sau invers cu ajutorul unui convertizor.

CONVERTIZARE s. f. Proces metalurgic care constă în înlăturarea unor impurități din masa metalică de fontă, de plumb, de cupru etc., aflată în stare de fuziune în convertizor, pe baza unor reacții de oxidare, cu ajutorul unui curent de aer, de oxigen etc. – Din convertizor.

CONVERTIZARE s.f. 1. Îndepărtare a unor impurități dintr-o masă metalică topită cu ajutorul unui gaz oxidant și fără folosire de combustibil. 2. Transformare a curentului alternativ în curent continuu sau invers cu ajutorul unui convertizor; conversiune. [< convertiza, după fr. convertissage].

CONVERTIZARE s. f. 1. îndepărtare a unor impurități dintr-o masă metalică topită cu un gaz oxidant și fără folosire de combustibil. 2. transformare a curentului alternativ în curent continuu, sau invers, cu ajutorul unui convertizor. (după fr. convertissage)

convertisare sf vz convertizare

convertizare s. f., g.-d. art. convertizării; pl. convertizări

!convertizare s. f., g.-d. art. convertizării; pl. convertizări

convertizare s. f., g.-d. art. convertizării