6 definiții pentru contrasăgeată


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

contrasăgeátă sf [At: DEX2 / Pl: ~eli / E: contra3 + săgeată] Deplasare pe verticală, opusă sensului de acțiune a forțelor, care se dă diferitelor porțiuni ale unui element de construcție pentru a reduce sau a anula săgeata elastică ce apare din cauza încărcărilor.

CONTRASĂGEÁTĂ, contrasăgeți, s. f. Deplasare pe verticală, opusă sensului de acțiune a forțelor, care se dă diferitelor porțiuni ale unui element de construcție pentru a reduce sau a anula săgeata elastică ce apare din cauza încărcărilor. – Contra1- + săgeată.

CONTRASĂGEÁTĂ, contrasăgeți, s. f. Deplasare pe verticală, opusă sensului de acțiune a forțelor, care se dă diferitelor porțiuni ale unui element de construcție pentru a reduce sau a anula săgeata elastică ce apare din cauza încărcărilor. – Contra1- + săgeată.

CONTRASĂGEÁTĂ s.f. (Constr.) Deplasare pe verticală, opusă sensului de acțiune a forțelor, care se dă diferitelor porțiuni de construcție. [< contra- + săgeată].

CONTRASĂGEÁTĂ s. f. deplasare pe verticală, opusă sensului forțelor, care se dă diferitelor porțiuni de construcție. (< contra1- + săgeată)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

contrasăgeátă s. f., g.-d. art. contrasăgéții; pl. contrasăgéți

contrasăgeátă s. f. → săgeată

Intrare: contrasăgeată
contrasăgeată substantiv feminin
substantiv feminin (F65)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • contrasăgea
  • contrasăgeata
plural
  • contrasăgeți
  • contrasăgețile
genitiv-dativ singular
  • contrasăgeți
  • contrasăgeții
plural
  • contrasăgeți
  • contrasăgeților
vocativ singular
plural