7 definiții pentru contrafort (pl. -ți)

contrafórt sn [At: IORGA, C. I. II, 14 / Pl: ~uri și (nob; sm) ~rți / E: fr contrefort] 1 Întăritură masivă de beton sau de zidărie în formă de pilastru, care formează corp comun cu un zid și care servește la mărirea rezistenței lui. 2 Picior al unui turn de extracție înclinat spre exterior.

CONTRAFÓRT, (1) contraforți, s. m., (2) contraforturi, s. n. 1. S. m. Întăritură masivă de beton sau de zidărie în formă de pilastru, care formează corp comun cu un zid și care servește la mărirea rezistenței lui. 2. S. n. Fiecare dintre picioarele înclinate spre exterior ale unui turn de extracție. – Din fr. contrefort.

!contrafórt1 (element de arhitectură) s. m., pl. contrafórți

!contrafórt2 (turn de extracție) s. n., pl. contrafórturi

CONTRAFÓRT s. (ARHIT.) (pop.) pinten. (~ la zidul unei cetăți.)

CONTRAFÓRT s.n. 1. Stâlp masiv de zidărie care îngroașă din loc în loc un zid lung și înalt pentru a-l consolida. 2. Fiecare dintre picioarele înclinate spre exterior ale unui turn de extracție. [Pl. -turi, (s.m.) -ți. / cf. fr. contrefort, it. contrafforte].


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CONTRAFÓRT s. (ARHIT.) (pop.) pínten. (~ la zidul unei cetăți.)

Intrare: contrafort (pl. -ți)
contrafort (pl. -ți)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular contrafort contrafortul
plural contraforți contraforții
genitiv-dativ singular contrafort contrafortului
plural contraforți contraforților
vocativ singular
plural