3 definiții pentru contracarare
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+contracarare s. f., g.-d. art. contracarării
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CONTRACARARE s. v. anihilare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CONTRACARARE s. anihilare, anulare, împiedicare, neutralizare, zădărnicire. (~ efectelor negative ale...)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: contracarare
contracarare substantiv feminin
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
contracarare, contracarărisubstantiv feminin
- 1. Anihilare, anulare, neutralizare, zădărnicire, împiedicare. Sinonimesinonime: anihilare anulare neutralizare zădărnicire împiedicare
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.