4 definiții pentru contare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
contare sf [At: DN3 / Pl: ~tări / E: conta] Notare pe documente a conturilor în care urmează să fie înregistrate operațiile economice Si: contat1.
CONTARE s.f. (Cont.) Notare pe documente a conturilor în care urmează să fie înregistrate operațiile economice la care se referă. [Cf. it. contare, fr. compter].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONTARE s. f. (cont.) notare pe documente a conturilor în care urmează să fie înregistrate operațiile la care se referă. (< it. contare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
contare s. f., g.-d. art. contării
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: contare
contare substantiv feminin
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
contare, contărisubstantiv feminin
- 1. Notare pe documente a conturilor în care urmează să fie înregistrate operațiile economice la care se referă. DN
etimologie:
- contare DN
- compter DN