7 definiții pentru contagios (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

contagios, ~oa [At: CALENDARIU (1844), 65/16 / Pl: ~oși, ~oase / E: fr contagieux, lat contagiosus] 1 a (D. boli) Care se transmite de la om la om. 2-3 smf, a (Persoană) care suferă de o boală molipsitoare.

CONTAGIÓS, -OÁSĂ, contagioși, -oase, adj., s. m. și f. 1. Adj. (Despre boli) Care se transmite de la om la om; molipsitor. 2. S. m. și f., adj. (Persoană) care suferă de o boală molipsitoare. [Pr.: -gi-os] – Din fr. contagieux, lat. contagiosus.

CONTAGIÓS, -OÁSĂ, contagioși, -oase, adj., s. m. și f. 1. Adj. (Despre boli) Care se transmite de la om la om; molipsitor. 2. S. m. și f., adj. (Persoană) care suferă de o boală molipsitoare. [Pr.: -gi-os] – Din fr. contagieux, lat. contagiosus.

CONTAGIÓS, -OÁSĂ adj. (Despre boli) Molipsitor; (despre oameni; și s.) Bolnav de o boală molipsitoare. [Pron. -gi-os. / cf. fr. contagieux].

CONTAGIÓS, -OÁSĂ I. adj. (despre boli) molipsitor; contaminant. ◊ infecțios. II. s. m. f., adj. (suferind) de o boală molipsitoare. (< fr. contagieux, lat. contagiosus)

CONTAGIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) (despre boli) Care contagiază; cu proprietatea de a se transmite de la un individ la altul; molipsitor; infecțios; pestilențial. 2 și substantival (despre persoane) Care poate contagia pe alții; susceptibil să transmită o boală. 3) Care favorizează o contagiune; cu proprietatea de a contribui la o contagiere. Agent ~. Miasmă ~oasă. [Sil. -gi-os] /<fr. contagieux, lat. contagiosus, ~onis


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

contagiós (-gi-os) adj. m., s. m., pl. contagióși; adj. f., s. f. contagioásă, pl. contagioáse

contagiós adj. m., s. m. (sil. -gi-os), pl. contagióși; f. sg. contagioásă, pl. contagioáse

Intrare: contagios (s.m.)
contagios2 (s.m.) substantiv masculin
  • silabație: -gi-os
substantiv masculin (M6)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • contagios
  • contagiosul
  • contagiosu‑
plural
  • contagioși
  • contagioșii
genitiv-dativ singular
  • contagios
  • contagiosului
plural
  • contagioși
  • contagioșilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

contagios, -oasă (persoană) contagioasă contagios

  • 1. Persoană care suferă de o boală molipsitoare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: