7 definiții pentru consultant (adj.)
Explicative DEX
consultant, ~ă [At: DA ms / Pl: ~nți, ~e / E: fr consultant] 1-2 smf, a (Persoană) care dă sfaturi, indicații sau trage concluzii în probleme privind specialitatea sa. 3 a (Îs) Medic ~ Medic care nu face vizite la domiciliul bolnavului, tratând doar persoanele care se prezintă Ia clinica sau la spitalul unde acesta lucrează. 4 sm (Ccr) Spital unde lucrează un astfel de medic. 5 a (Îs) Avocat ~ Avocat care nu pledează în instanță, oferind doar consultații juridice.
CONSULTANT, -Ă, consultanți, -te, s. m. și f. Persoană care lucrează într-o instituție de stat în calitate de specialist, fiind chemată să dea indicații și să pună concluzii în chestiuni care privesc specialitatea sa. La diferite mese lucrează bibliotecarii, care împart și primesc cărțile, și consultanții, care dau cititorilor sfaturile necesare în legătură cu bibliografia pentru anumite probleme ce-i interesează. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2685. ◊ (Adjectival) Medic consultant.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
consultant a. care dă consilii: medic, advocat consultant. ║ m. cel ce dă sau cere o consultațiune.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*consultánt, -ă adj. (fr. consultant). Client (care cere o consultațiune). Sfătuitor: medic consultant.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
consultant adj. m., s. m., pl. consultanți; adj. f., s. f. consultantă, pl. consultante
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
consultant adj. m., s. m., pl. consultanți; adj. f., s. f. consultantă, pl. consultante
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
consultant s. m., adj. m., pl. consultanți; f. sg. consultantă, pl. consultante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
consultant, consultanțisubstantiv masculin consultantă, consultantesubstantiv feminin consultant, consultantăadjectiv
- 1. (Specialist) care oferă opinii, concluzii în chestiuni care privesc specialitatea sa. DEX '09 DLRLC DN
- La diferite mese lucrează bibliotecarii, care împart și primesc cărțile, și consultanții, care dau cititorilor sfaturile necesare în legătură cu bibliografia pentru anumite probleme ce-i interesează. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2685. DLRLC
- Medic consultant. DLRLC
-
- 2. Profesor universitar pensionat care ține cursuri (facultative), are ore de consultație și conduce doctoranzi. MDN '00 DCR2
- Profesorul X a rămas consultant la Facultatea de istorie. DCR2
-
- 3. Specialist în consultanță. MDN '00 DCR2
etimologie:
- consultant DEX '09 DEX '98 DN