8 definiții pentru constructor (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

constrúctor, ~oáre smf, a [At: GHICA, S. 454 / Pl: ~i, ~oare / E: fr constructeur, lat constructor] 1-2 (Persoană) care participă la proiectarea sau executarea unei lucrări de construcție.

CONSTRÚCTOR, -OÁRE, constructori, -oare, s. m. și f. (Adesea adjectival) Persoană cu pregătirea tehnică necesară care participă la proiectarea sau la executarea unei lucrări de construcție. – Din fr. constructeur, lat. constructor.

CONSTRÚCTOR, -OÁRE, constructori, -oare, s. m. și f. (Adesea adjectival) Persoană cu pregătirea tehnică necesară care participă la proiectarea sau la executarea unei lucrări de construcție. – Din fr. constructeur, lat. constructor.

CONSTRÚCTOR, -OARE, constructori, -oare, s. m. și f. Persoană care construiește, care participă la o lucrare de construcție. Pilda constructorilor Canalului Volga-Don îndeamnă pe fiecare constructor din țara noastră să-și înzecească eforturile în muncă. SCÎNTEIA, 3952, nr. 2399. Un rol hotărîtor în executarea la timp a lucrărilor, în educarea comunistă a tinerilor constructori îl a re munca politico-culturală desfășurată pe șantier. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2659. ◊ (Referitor la perioada de trecere de la capitalism la socialism și de la socialism la comunism) Tinerii constructori ai comunismului aduc un neprețuit aport cauzei păcii. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 13, 6/2. ◊ (Adjectival) Inginer constructor. ▭ (Fig.) Acțiune pozitivă, constructoare. GHEREA, ST. CR. I 273. – Accentuat și: (adjectival) constructór.

CONSTRÚCTOR, -OÁRE s.m. și f. (adesea adj.) Cel care construiește, participant la o construcție. [Cf. fr. constructeur, lat. constructor].

CONSTRÚCTOR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care construiește. (< fr. constructeur, lat. constructor)

*constructór, -oáre adj. Care construĭește, maĭ ales edificiĭ: castoriĭ îs animale constructoare. S. m. Clăditor (ziditor) de case, acela care (în schimbu uneĭ plățĭ) îngrijește să ți se facă o casă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

constructór1 adj. m., pl. constructóri; f. sg. și pl. constructoáre

constructór adj. m., pl. constructóri; f. sg. și pl. constructoáre

Intrare: constructor (adj.)
constructor1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • constructor
  • constructorul
  • constructoru‑
  • constructoare
  • constructoarea
plural
  • constructori
  • constructorii
  • constructoare
  • constructoarele
genitiv-dativ singular
  • constructor
  • constructorului
  • constructoare
  • constructoarei
plural
  • constructori
  • constructorilor
  • constructoare
  • constructoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

constructor, -oare constructoare constructor (2)

  • 1. (Persoană cu pregătirea tehnică necesară) care participă la proiectarea sau la executarea unei lucrări de construcție.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 5 exemple
    exemple
    • Pilda constructorilor Canalului Volga-Don îndeamnă pe fiecare constructor din țara noastră să-și înzecească eforturile în muncă. SCÎNTEIA, 3952, nr. 2399.
      surse: DLRLC
    • Un rol hotărîtor în executarea la timp a lucrărilor, în educarea comunistă a tinerilor constructori îl a re munca politico-culturală desfășurată pe șantier. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2659.
      surse: DLRLC
    • Tinerii constructori ai comunismului aduc un neprețuit aport cauzei păcii. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 13, 6/2.
      surse: DLRLC
    • Inginer constructor.
      surse: DLRLC
    • figurat Acțiune pozitivă, constructoare. GHEREA, ST. CR. I 273.
      surse: DLRLC

etimologie: