6 definiții pentru consistare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

consista vi [At: STAMATI, D. / Pzi: 3 ~sistă / E: fr consister, lat consistere] 1-3 A consta (1-3).

CONSISTA, pers. 3 consistă, vb. I. Intranz. A fi compus, a se alcătui din...; a consta. – Din fr. consister, lat. consistere.

CONSISTA vb. I. intr. A fi alcătuit, constituit din..., a consta. [P.i. consist. / < fr. consister, cf. it., lat. consistere].

A CONSISTA pers. 3 consistă intranz. 1) A fi format; a consta; a se alcătui; a se compune. 2) A se manifesta ca esență; a consta; a rezida. /<fr. consister, lat. consistere

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

consista vb., ind. prez. 3 sg. și pl. consistă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: consistare
consistare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • consistare
  • consistarea
plural
  • consistări
  • consistările
genitiv-dativ singular
  • consistări
  • consistării
plural
  • consistări
  • consistărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

consistaverb

  • 1. A fi compus, a se alcătui din... DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: consta
    • format_quote Toate aceste obiecte consistă din elemente, toate au condițiunile lor de existență. GHEREA, ȘT. CR. II 34. DLRLC
    • format_quote Bagajul... consista într-un geamantan și cîteva cărți. CARAGIALE, O. II 90. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.