14 definiții pentru consecuție

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONSECUȚIE, consecuții, s. f. Înlănțuire, legătură. ◊ (Gram.; rar) Consecuția timpurilor = concordanța timpurilor, v. concordanță. – Din lat. consecutio.

CONSECUȚIE, consecuții, s. f. Înlănțuire, legătură. ◊ (Gram.; rar) Consecuția timpurilor = concordanța timpurilor, v. concordanță. – Din lat. consecutio.

consecuție sf [At: DA / V: (rar) ~iune / Pl: ~ii / E: lat consecutio] 1 Înlănțuire. 2 Legătură. 3 (Grm; rar; îs) ~ia timpurilor Concordanța timpurilor.

CONSECUȚIE s. f. (Gram., rar, în expr.) Consecuția timpurilor = concordanța timpurilor, v. concordanță. – Pronunțat: -ți-e.

CONSECUȚIE s.f. (Rar) Înlănțuire, legătură. ◊ (Gram.) Consecuția timpurilor = concordanța timpurilor. [Gen. -iei, var. consecuțiune. / < lat. consecutio].

CONSECUȚIE s. f. înlănțuire, legătură. ♦ (gram.) ă timpurilor = concordanța timpurilor. (< fr. consécution, lat. consecutio)

consecuțiune sf vz consecuție

CONSECUȚIUNE s.f. v. consecuție.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

consecuție (înv.) (desp. -ți-e) s. f., art. consecuția (desp. -ți-a), g.-d. art. consecuției; pl. consecuții, art. consecuțiile (desp. -ți-i-)

consecuție (-ți-e) s. f., art. consecuția (-ți-a), g.-d. art. consecuției; pl. consecuții, art. consecuțiile (-ți-i-)

consecuție s. f. (sil. -ți-e), art. consecuția (sil. -ți-a), g.-d. art. consecuției; pl. consecuții, art. consecuțiile (sil. -ți-i-)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CONSECUȚIE s. v. conexiune, corelație, înlănțuire, legătură, raport, relație.

consecuție s. v. CONEXIUNE. CORELAȚIE. ÎNLĂNȚUIRE. LEGĂTURĂ. RAPORT. RELAȚIE.

CONSECUȚIA TIMPURILOR s. v. corespondența timpurilor.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CONSECUȚIE s. f. (cf. fr. consécution, it. consecuzione, lat. consecutio): concordanță. Termen folosit în sintagma consecuția timpurilor (v. concordanță), corespunzătoare lat. consecutio temporum.

Intrare: consecuție
consecuție substantiv feminin
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • consecuție
  • consecuția
plural
  • consecuții
  • consecuțiile
genitiv-dativ singular
  • consecuții
  • consecuției
plural
  • consecuții
  • consecuțiilor
vocativ singular
plural
consecuțiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • consecuțiune
  • consecuțiunea
plural
  • consecuțiuni
  • consecuțiunile
genitiv-dativ singular
  • consecuțiuni
  • consecuțiunii
plural
  • consecuțiuni
  • consecuțiunilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

consecuție, consecuțiisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.