6 definiții pentru conjecturare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONJECTURARE, conjecturări, s. f. Acțiunea de a conjectura și rezultatul ei; judecată făcută după aparențe. – V. conjectura.

CONJECTURARE, conjecturări, s. f. Acțiunea de a conjectura și rezultatul ei; judecată făcută după aparențe. – V. conjectura.

conjecturare sf [At: DEX2 / Pl: ~rări / E: conjectura] Judecată făcută după aparențe.

CONJECTURARE s.f. Acțiunea de a conjectura; judecată făcută după aparențe. [< conjectura].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

conjecturare s. f., g.-d. art. conjecturării; pl. conjecturări

conjecturare s. f., g.-d. art. conjecturării; pl. conjecturări

conjecturare s. f., g.-d. art. conjecturării; pl. conjecturări

Intrare: conjecturare
conjecturare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • conjecturare
  • conjecturarea
plural
  • conjecturări
  • conjecturările
genitiv-dativ singular
  • conjecturări
  • conjecturării
plural
  • conjecturări
  • conjecturărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

conjecturare, conjecturărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a conjectura și rezultatul ei; judecată făcută după aparențe. MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • vezi conjectura MDA2 DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.