9 definiții pentru conjectura
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONJECTURA, conjecturez, vb. I. Tranz. A judeca după aparențe; a face o conjectură. – Din fr. conjecturer.
CONJECTURA, conjecturez, vb. I. Tranz. A judeca după aparențe; a face o conjectură. – Din fr. conjecturer.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de Joseph
- acțiuni
conjectura vt [At: DA / Pzi: ~rez / E: fr conjecturer] 1 A judeca după aparențe. 2 A face o conjectură.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONJECTURA vb. I. tr. A judeca după aparență, a face o conjectură. / < fr. conjecturer].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONJECTURA vb. tr. a judeca după aparență, prin conjectură. (< fr. conjecturer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
conjecturà v. a judeca după probabilități.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*conjecturéz v. tr. (lat. conjecturare). Presupun, bănuĭesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
conjectura (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. conjecturez, 3 conjecturează; conj. prez. 1 sg. să conjecturez, 3 să conjectureze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
conjectura (a ~) vb., ind. prez. 3 conjecturează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
conjectura vb., ind. prez. 1 sg. conjecturez, 3 sg. și pl. conjecturează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
conjectura, conjecturezverb
- 1. A judeca după aparențe; a face o conjectură. MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- conjecturer MDA2 DEX '09 DEX '98 DN