12 definiții pentru conferenția

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONFERENȚIA, conferențiez, vb. I. Intranz. A ține o conferință. [Pr.: -ți-a] – Din conferință.

CONFERENȚIA, conferențiez, vb. I. Intranz. A ține o conferință. [Pr.: -ți-a] – Din conferință.

conferenția vi [At: AGARBICEANU, L. T. 147 / P: ~ți-a / Pzi: ~iez / E: conferință] A ține o conferință (3).

CONFERENȚIA vb. I. intr. A ține o conferință. [Pron. -ți-a, p. i. -iez, ger. -iind. / cf. fr. conférencier].

CONFERENȚIA vb. intr. a ține o conferință. (< fr. conférencier)

A CONFERENȚIA ~ez intranz. (despre conferințe) A expune în mod public. [Sil. -ți-a] /Din conferință

CONEERENȚIA, conferențiez, vb. I. Intranz. A ține o conferință, a vorbi în public despre un subiect. – Pronunțat; -ți-a.

*conferențiéz v. intr. (d. conferență). Barb. răŭ format. Confer, țin o conferență despre ceva științific. V. evidențiez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

conferenția (a ~) (desp. -ți-a) vb., ind. prez. 1 conferențiez (desp. -ți-ez), 3 conferenția, 1 pl. conferențiem; conj. prez. 1 să conferențiez, 3 să conferențieze; ger. conferențiind (desp. -ți-ind)

conferenția (a ~) (-ți-a) vb., ind. prez. 3 conferențiază, 1 pl. conferențiem (-ți-em); conj. prez. 3 să conferențieze; ger. conferențiind (-ți-ind)

conferenția vb. (sil. -ți-a), ind. prez. 1 sg. conferențiez, 3 sg. și pl. conferențiază, 1 pl. conferențiem (sil. -ți-em); conj. prez. 3 sg. și pl. conferențieze; ger. conferențiind (sil. -ți-ind)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CONFERENȚIA vb. a vorbi, (înv.) a prelege. (A ~ pe tema...)

CONFERENȚIA vb. a vorbi, (înv.) a prelege. (A ~ pe tema... )

Intrare: conferenția
  • silabație: -ți-a info
verb (V211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • conferenția
  • conferențiere
  • conferențiat
  • conferențiatu‑
  • conferențiind
  • conferențiindu‑
singular plural
  • conferenția
  • conferențiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • conferențiez
(să)
  • conferențiez
  • conferențiam
  • conferențiai
  • conferențiasem
a II-a (tu)
  • conferențiezi
(să)
  • conferențiezi
  • conferențiai
  • conferențiași
  • conferențiaseși
a III-a (el, ea)
  • conferenția
(să)
  • conferențieze
  • conferenția
  • conferenție
  • conferențiase
plural I (noi)
  • conferențiem
(să)
  • conferențiem
  • conferențiam
  • conferențiarăm
  • conferențiaserăm
  • conferențiasem
a II-a (voi)
  • conferențiați
(să)
  • conferențiați
  • conferențiați
  • conferențiarăți
  • conferențiaserăți
  • conferențiaseți
a III-a (ei, ele)
  • conferenția
(să)
  • conferențieze
  • conferențiau
  • conferenția
  • conferențiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

conferenția, conferențiezverb

etimologie:
  • conferință DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.