6 definiții pentru condolare condolat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
condolare sf [At: DA / Pl: ~lări / E: condola] (Trs) Condoleanță.
CONDOLÁ vb. I. tr. (Rar) A prezenta (cuiva) condoleanțe. [Cf. it. condolersi, germ. kondolieren].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONDOLÁ vb. tr. a prezenta (cuiva) condoleanțe. (< germ. kondolieren, lat. condolere)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
condolá vb., ind. prez. 1 sg. condoléz, 3 sg. și pl. condoleáză
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
condolá (-léz, -át), vb. – A prezenta condoleanțe. Lat. condolere (sec. XIX). În Trans., înv. – Der. condoleanță, s. f., din fr. condoléance.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
condolá vb. I refl. (înv.) a mărturisi cuiva durerea proprie, a se spovedi cuiva.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||