14 definiții pentru condiționat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

condiționát1 sn [At: MDA ms / P: ~ți-o~ / Pl: ~uri / E: condiționa] 1-2 Condiționare (1-2).

condiționat2, ~ă a [At: GHEREA, ST. CR. I, 292 / P: ~ți-o~ / Pl: ~ați, ~e / E: fr conditionné] 1 Care este îngrădit de (sau supus unor) anumite condiții.2(Grm; îs) Propoziție -ă Propoziție de care depinde o propoziție condițională. 3 (Îs) Aer~ Aer menținut prin instalații speciale în condiții optime de temperatură, umiditate și puritate. 4 (Med; îs) Reflex ~ Reacție bazată pe legătura nervoasă temporară în scoarța cerebrală între două focare de excitație care coincid în timp.

CONDIȚIONÁT, -Ă, condiționați, -te, adj. Care îndeplinește anumite condiții; care este făcut (sau supus) unor anumite condiții date. ◊ Aer condiționat = aer menținut prin instalații speciale în condiții optime de temperatură, umiditate și puritate. (Psih.) Reflex condiționat = reflex dobândit în cursul vieții, în urma asocierii repetate a unui excitant oarecare cu un excitant care provoacă un reflex înnăscut. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. conditionné.

CONDIȚIONÁT, -Ă, condiționați, -te, adj. (În sintagmele) Aer condiționat = aer menținut prin instalații speciale în condiții optime de temperatură, umiditate și puritate. (Psih.) Reflex condiționat = reacție bazată pe legătura nervoasă temporară formată în scoarța cerebrală între două focare de excitație care coincid în timp. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. conditionné.

CONDIȚIONÁT, -Ă, condiționați, -te, adj. (În expr.) Aer condiționat = aer care se menține. în unele clădiri moderne, prin instalații speciale, în condiții optime de temperatură, umiditate și puritate. (Psih.) Reflex condiționat = răspuns bazat pe legătura nervoasă temporară formată în scoarța cerebrală între două focare de excitație care coincid în timp; constituie mecanismul fiziologic universal care stă la baza activității nervoase superioare la om și la animale și care asigură adaptarea precisă a organismului la mediul exterior.

CONDIȚIONÁT, -Ă condiționați, -te, adj. (În expr.) Aer condiționat = aer menținut prin instalații speciale în condiții optime de temperatură, umiditate și puritate. (Psih.) Reflex condiționat = răspuns bazat pe legătura nervoasă temporară formată în scoarța cerebrală între două focare de excitație care coincid în timp; constituie mecanismul fiziologic universal care stă la baza activității nervoase superioare la om și la animale și asigură adaptarea precisă a organismului la mediul înconjurător. [Pr.: -ți-o-]. – Fr. conditionné.

CONDIȚIONÁT, -Ă adj. Care îndeplinește anumite condiții; care este făcut în anumite condiții (date). ◊ Aer condiționat = aer din interiorul unei încăperi, menținut în anumite condiții de puritate, de temperatură etc.; reflex condiționat = răspuns bazat pe legătura nervoasă temporară formată în scoarța creierului între două focare de excitație care coincid în timp. [< condiționa].

CONDIȚIONAT, -Ă adj. care îndeplinește anumite condiții; făcut în anumite condiții (date). ♦ aer ~ = aer din interiorul unei încăperi menținut în anumite condiții de puritate, temperatură etc.; reflex ~ = răspuns bazat pe legătura nervoasă temporară formată în scoarța creierului între două focare de excitație care coincid în timp. (< fr. conditionné)

CONDIȚIONÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A CONDIȚIONA. 2): Aer ~ aer trecut printr-un sistem special de ventilație în scopul păstrării proprietăților lui optime. 3) psih.: Reflex ~ reflex dobândit în cursul vieții prin coincidența repetată a excitanților. [Sil. -ți-o-] /v. a condiționa

condiționat a. care se află în anumite condițiuni.

*condiționát, -ă adj. (fr. conditionné). Cu condițiunĭ, condițional: promisiune condiționată.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

condiționát adj. m., pl. condiționáți; f. sg. condiționátă, pl. condiționáte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Condiționat ≠ necondiționat


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CONDIȚIONÁT, -Ă adj. (< condiționá < fr. conditionner, cf. it. condizionare): în sintagma modificare condiționată (v.).

Intrare: condiționat
condiționat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • condiționat
  • condiționatul
  • condiționatu‑
  • condiționa
  • condiționata
plural
  • condiționați
  • condiționații
  • condiționate
  • condiționatele
genitiv-dativ singular
  • condiționat
  • condiționatului
  • condiționate
  • condiționatei
plural
  • condiționați
  • condiționaților
  • condiționate
  • condiționatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

condiționat

  • 1. Care îndeplinește anumite condiții; care este făcut (sau supus) unor anumite condiții date.
    surse: DEX '09 DN antonime: necondiționat
    • 1.1. Aer condiționat = aer menținut prin instalații speciale în condiții optime de temperatură, umiditate și puritate.
      surse: DEX '09 DLRLC DN
    • 1.2. psihologie Reflex condiționat = reflex dobândit în cursul vieții, în urma asocierii repetate a unui excitant oarecare cu un excitant care provoacă un reflex înnăscut.
      surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie: