12 definiții pentru condamnat (s.m.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONDAMNÁT, -Ă, condamnați, -te, s. m. și f. Persoană osândită printr-o sentință judecătorească. – V. condamna.

CONDAMNÁT, -Ă, condamnați, -te, s. m. și f. Persoană osândită printr-o sentință judecătorească. – V. condamna.

condamnát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: condamna] (Rar) 1-2 Condamnare (1-2).

CONDAMNÁT, -Ă, condamnați, -te, s. m. și f. Persoană osîndită printr-o sentință judecătorească. Aș fi vrut să-i spun că de un an și jumătate viața mea e o viață de spion și condamnat. CAMIL PETRESCU, P. 150.

CONDAMNÁT, -Ă s.m. și f. Osândit, pedepsit (printr-o sentință judecătorească). [< condamna].

CONDAMNÁT, -Ă s. m. f. osândit (printr-o hotărâre judecătorească). (< condamna)

CONDAMNÁT ~tă (~ți ~te) m. și f. Persoană supusă la o pedeapsă prin judecată; persoană care ispășește o pedeapsă. /v. a condamna

condamnat a. și m. cel în contra căruia s’a rostit o condamnare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!condamnat adj. m., s. m., pl. condamnați; adj. f., s. f. condamna, pl. condamnate corectată

condamnát s. m., pl. condamnáți

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CONDAMNÁT adj., s. 1. adj. (JUR.) osândit, pedepsit, (înv.) certat. (Persoană ~.) 2. s. (JUR.) deținut, ocnaș, osândit, pușcăriaș, (pop.) rob, (glumeț) pensionar. (Un ~ recalcitrant.) 3. adj. v. incurabil.

CONDAMNAT adj., s. 1. adj. (JUR.) osîndit, pedepsit, (înv.) certat. (Persoană ~.) 2. s. (JUR.) deținut, ocnaș, osîndit, pușcăriaș, (pop.) rob, (glumeț) pensionar. (Un ~ recalcitrant.) 3. adj. incurabil, nevindecabil, (înv.) necurabil. (Un bolnav ~.)

Intrare: condamnat (s.m.)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • condamnat
  • condamnatul
  • condamnatu‑
plural
  • condamnați
  • condamnații
genitiv-dativ singular
  • condamnat
  • condamnatului
plural
  • condamnați
  • condamnaților
vocativ singular
  • condamnatule
  • condamnate
plural
  • condamnaților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

condamnat, condamnațisubstantiv masculin
condamna, condamnatesubstantiv feminin
condamnat, condamnaadjectiv

  • 1. (Persoană) care a fost osândită printr-o sentință judecătorească. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Aș fi vrut să-i spun că de un an și jumătate viața mea e o viață de spion și condamnat. CAMIL PETRESCU, P. 150. DLRLC
etimologie:
  • vezi condamna DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.