3 definiții pentru comuniat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COMUNIA vb. I. tr., intr. A (se) împărtăși. ♦ (Fig.) A fi în comuniune de idei sau de sentimente. [Pron. -ni-a, p. i. 3 -iază. / < fr. communier].
COMUNIA vb. tr., intr. a (se) împărtăși. ◊ (fig.) a fi în comuniune de idei sau de sentimente. (<fr. communier)
- sursa: MDN '00 (2000)
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
comunia vb., ind. prez. 1 sg. comuniez, 3 sg. și pl. comuniază
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: comuniat
comuniat participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
comuniere infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)