10 definiții pentru comunard


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

comunárd, ~ă [At: ODOBESCU, S. II, 242 / Pl: ~rzi, ~e / E: fr communard] 1 smf Adept al Comunei din Paris din 1871. 2 smf Membru al Comunei din Paris din 1871. 3-4 a Care aparține comunarzilor (1-2). 5-6 a Referitor la comunarzi (1-2). 7-8 a Specific comunarzilor (1-2). 9-10 a Care provine de la comunarzi (1-2). 12 De comunarzi (1-2).

COMUNÁRD, -Ă, comunarzi, -de, s. m. și f. Partizan, adept, membru al Comunei din Paris din 1871. – Din fr. communard.

COMUNÁRD, -Ă, comunarzi, -de, s. m. și f. Partizan, adept, membru al Comunei din Paris din 1871. – Din fr. communard.

COMUNÁRD, -Ă, comunarzi, -de, s. m. și f. Membru, adept, partizan al Comunei din Paris din 1871. Slăvire vouă, comunarzi, și slavă zilei cele Cînd praf voi ați făcut verigi și lanțurile grele. TOMA, C. V. 37.

COMUNÁRD, -Ă s.m. și f. Partizan al Comunei din Paris. [< fr. communard].

COMUNÁRD, -Ă adj., s. m. f. (partizan) al Comunei din Paris. (<fr. communard)

COMUNÁRD ~zi m. Participant la Comuna din Paris. /<fr. communard


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

comunárd s. m., pl. comunárzi

comunárd s. m., pl. comunárzi

comunárdă s. f., g.-d. art. comunárdei; pl. comunárde

comunárdă s. f., g.-d. art. comunárdei; pl. comunárde

Intrare: comunard
substantiv masculin (M5)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comunard
  • comunardul
  • comunardu‑
plural
  • comunarzi
  • comunarzii
genitiv-dativ singular
  • comunard
  • comunardului
plural
  • comunarzi
  • comunarzilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)