17 definiții pentru comitat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COMITÁT, comitate, s. n. Unitate administrativ-teritorială, în unele țări condusă de un comite2 (sau conte); district. – Din germ. Komitat.

COMITÁT, comitate, s. n. Unitate administrativ-teritorială, în unele țări condusă de un comite2 (sau conte); district. – Din germ. Komitat.

comitat sn [At: BĂLCESCU, M. V. 403 / Pl: ~e / E: ger Komitat (lm comitatus)] Unitate administrativ-teritorială, în unele țări, condusă de un conte Cf departament, district.

COMITÁT, comitate, s. n. (În monarhia austro-ungară) Diviziune administrativă; district. V. departament. Proprietar, avînd în comitat mai multe ferme... GHICA, S. 579. Mihai își așeză... oștirea în deosebite comitate pentru iernat: BĂLCESCU, O. II 265.

COMITÁT s.n. Diviziune administrativă; district (în organizarea administrativă a Imperiului austro-ungar). [< germ. Komitat, cf. lat. med. comitatus].

COMITÁT s. n. (în evul mediu) unitate administrativ-teritorială; district. (< germ. Komitat, lat. comitatus)

COMITÁT ~e n. ist. (în unele țări) Unitate administrativ-teritorială condusă de un comite; district; ținut. /<germ. Komitat

comitat n. diviziune administrativă, în Anglia și în Austro-Ungaria. Comitatele din Ardeal, Banat, Țara Crișului și Maramureș, se numără astăzi printre județele României Mari.

*comitát n., pl. e (germ. komitat, d. lat. comitatus, escortă, convoĭ, d. cómes, cómitis, tovarăș. V. comite). O subdiviziune administrativă în Anglia și’n foasta Austro-Ungarie (județ).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COMITÁT s. district, (înv., în Transilv.) varmeghie, (turcism înv.) caza. (Un ~ din Ungaria.)

COMITAT s. district, (înv., în Transilv.) varmeghie, (turcism înv.) caza. (Un ~ din Ungaria.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

comitát, comitate, s.n. – (reg.) Unitate administrativ-teritorială, condusă de un comite (sau conte). La 3 iulie 1368, prima atestare a Maramureșului sub denumirea de comitat; până atunci era denumit district sau țară (Tomi, 2005). – Din germ. Komitat < lat. med. comitatus „escortă, convoi” < lat. comes, comitis „tovarăș” (Scriban, DEX, MDA).

comitát, -e, s.n. – Unitate administrativ-teritorială, condusă de un comite (sau conte). La 3 iulie 1368, prima atestare a Maramureșului sub denumirea de comitat; până atunci era denumit district sau țară (Tomi 2005). – Din germ. Komitat.

Intrare: comitat
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comitat
  • comitatul
  • comitatu‑
plural
  • comitate
  • comitatele
genitiv-dativ singular
  • comitat
  • comitatului
plural
  • comitate
  • comitatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

comitat, comitatesubstantiv neutru

  • 1. Unitate administrativ-teritorială, în unele țări condusă de un comite (sau conte). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: district
    • format_quote Proprietar, avînd în comitat mai multe ferme... GHICA, S. 579. DLRLC
    • format_quote Mihai își așeză... oștirea în deosebite comitate pentru iernat. BĂLCESCU, O. II 265. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.