8 definiții pentru colivioară

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COLIVIOARĂ, colivioare, s. f. (Fam.) Diminutiv al lui colivă.Colivă + suf. -ioară.

colivioa1 sf [At: ALECSANDRI, P. P. 329 / P: ~vioa~ / Pl: ~re / E: colivă + -ioară] (Șhp) Colivă.

colivioa2 sf [At: TDRG / P: ~vioa~ / Pl: ~re / E: colivie + -ioară] 1-2 (Șhp) Colivie mică.

COLIVIOARĂ, colivioare, s. f. Diminutiv al lui colivă.Colivă + suf. -ioară.

COLIVIOARĂ, colivioare, s. f. (Popular) Diminutiv al lui colivă. Deie dumnezeu să moară, Să-i mănînc din colivioară! ALECSANDRI, P. P. 329. Să-mi facă d-o colivioară, C-a murit tat’so aseară. ȘEZ. I 214. – Pronunțat: -vioa-.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

colivioa (fam.) (desp. -vioa-) s. f., g.-d. art. colivioarei; pl. colivioare

colivioa (fam.) (-vioa-) s. f., g.-d. art. colivioarei; pl. colivioare

colivioa s. f. (sil. -vioa-), g.-d. art. colivioarei; pl. colivioare

Intrare: colivioară
colivioară substantiv feminin
  • silabație: -vioa-ră info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colivioa
  • colivioara
plural
  • colivioare
  • colivioarele
genitiv-dativ singular
  • colivioare
  • colivioarei
plural
  • colivioare
  • colivioarelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

colivioa, colivioaresubstantiv feminin

  • 1. familiar Diminutiv al lui colivă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Deie dumnezeu să moară, Să-i mănînc din colivioară! ALECSANDRI, P. P. 329. DLRLC
    • format_quote Să-mi facă d-o colivioară, C-a murit tat’so aseară. ȘEZ. I 214. DLRLC
etimologie:
  • Colivă + sufix -ioară. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.