3 definiții pentru colindat (part.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

colindá [At: BĂRAC, T. 3/5 / V: ~drá, cori~ / Pzi: colínd / E: colindă] 1 vi A umbla, în seara de Crăciun sau de Anul Nou, din casă în casă, cântând colinde. 2 vt A serba Crăciunul. 3 vt (D. păsări; fig; reg) A ciripi la ferestrele cuiva. 4 vi A umbla din loc în loc. 5-6 vt A căuta pe cineva sau ceva. 7 vt A străbate. 8 vi (Fig) A petrece cu gândul. 9-10 vi (Fig) A veni sau a se duce la cineva.

COLINDÁ, colínd, vb. I. Intranz. 1. A umbla în seara de Crăciun sau de Anul Nou, din casă în casă, cântând colinde. 2. A umbla de colo până colo, dintr-un loc în altul. ♦ Tranz. A străbate, a cutreiera, a bate un drum. – Din colindă.

COLINDÁ, colínd, vb. I. Intranz. 1. (În vechile tradiții populare) A umbla, în seara de crăciun, de la casă la casă, cîntînd colinde (răsplătite cu mici daruri, în special cu colaci de grîu); a umbla cu colindul. Noi umblăm Să colindăm. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 512. ◊ Fig. Ce este pe grindă Și colindă? (Rîndunica). GOROVEI, 318. ◊ Tranz. (Complementul indică persoana vizitată de colindători) în minte-i veneau... clipe din alte seri de crăciun, cînd venea și el s-o colinde. SANDU-ALDEA, N. 173. ◊ (Complementul indică momentul în care se umblă cu colindul; rar) Asta-i sara de crăciun, Noi umblăm S-o colindăm. BIBICESCU, P. P. 235. 2. (De obicei urmat de determinări locale introduse prin prep. «prin», «pe la» etc.) A umbla de colo pînă colo, dintr-un loc în altul. Pe dealuri cu arături colindam cu pușca în spate. SADOVEANU, O. VI 527. Nu sînt învățat a colinda pe la curți domnești. RETEGANUL, P. 142. Cuculeț, pasere sură! Mușca-ți-aș limba din gură, Cînticul să nu-ți mai zici, Nici să mai colinzi pe-aici. ALECSANDRI, P, P. 245. ◊ (Poetic) Colindă luna strălucindă, ca o vedenie de vis. DEȘLIU, M. 36. Numai dorul mai colindă, Dorul tinăr și pribeag. COȘBUC, P. I 48. Și în jur parcă-mi colindă dulci și mîndre primăveri. EMINESCU, O. I 31. ◊ (Cu precizarea unui scop anumit) O vedeai colindînd din casă-n casă cu desagii pe umeri... cerșind. SANDU-ALDEA, D. N. 187. Avu timp destul să colinde după focul care-i trebuia. ISPIRESCU, L. 202. Colindînd, după ajutoare pe la casele oamenilor, au căpătat de la un om o bucățică de pîne. SBIERA, P. 177. ♦ Tranz. (Complementul indică locul străbătut sau cercetat) A străbate, a cutreiera, a bate (un drum). O săptămînă... am colindat munții Apuseni pe Valea Arieșului. C. PETRESCU, S. 225. Dacă colindă o mare parte din oraș, ajunse la o fierărie. ISPIRESCU, L. 136. Am umblat, Am cercetat, Sate, orașe-am colindat. TEODORESCU, P. P. 110. ◊ (Poetic) Printre zăbrele văzu luna plină colindînd răpede fața senină și albastră a cerului. ODOBESCU, S. I 140. ◊ Fig. A duce, a purta. Vîntul își colindă vuietul de toamnă. DELAVRANCEA, S.140.

Intrare: colindat (part.)
colindat1 (part.) participiu
participiu (PT1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colindat
  • colindatul
  • colindatu‑
  • colinda
  • colindata
plural
  • colindati
  • colindatii
  • colindate
  • colindatele
genitiv-dativ singular
  • colindat
  • colindatului
  • colindate
  • colindatei
plural
  • colindati
  • colindatilor
  • colindate
  • colindatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

colinda corinda

  • 1. A umbla în seara de Crăciun sau de Anul Nou, din casă în casă, cântând colinde.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Noi umblăm Să colindăm. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 512.
      surse: DLRLC
    • figurat Ce este pe grindă Și colindă? (Rândunica). GOROVEI, C. 318.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv În minte-i veneau... clipe din alte seri de crăciun, cînd venea și el s-o colinde. SANDU-ALDEA, N. 173.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv Asta-i sara de crăciun, Noi umblăm S-o colindăm. BIBICESCU, P. P. 235.
      surse: DLRLC
  • 2. A umbla de colo până colo, dintr-un loc în altul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 9 exemple
    exemple
    • Pe dealuri cu arături colindam cu pușca în spate. SADOVEANU, O. VI 527.
      surse: DLRLC
    • Nu sînt învățat a colinda pe la curți domnești. RETEGANUL, P. 142.
      surse: DLRLC
    • Cuculeț, pasere sură! Mușca-ți-aș limba din gură, Cînticul să nu-ți mai zici, Nici să mai colinzi pe-aici. ALECSANDRI, P, P. 245.
      surse: DLRLC
    • poetic Colindă luna strălucindă, ca o vedenie de vis. DEȘLIU, M. 36.
      surse: DLRLC
    • Numai dorul mai colindă, Dorul tînăr și pribeag. COȘBUC, P. I 48.
      surse: DLRLC
    • Și în jur parcă-mi colindă dulci și mîndre primăveri. EMINESCU, O. I 31.
      surse: DLRLC
    • O vedeai colindînd din casă-n casă cu desagii pe umeri... cerșind. SANDU-ALDEA, D. N. 187.
      surse: DLRLC
    • Avu timp destul să colinde după focul care-i trebuia. ISPIRESCU, L. 202.
      surse: DLRLC
    • Colindînd... după ajutoare pe la casele oamenilor, au căpătat de la un om o bucățică de pîne. SBIERA, P. 177.
      surse: DLRLC
    • 2.1. tranzitiv A străbate, a cutreiera, a bate un drum.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cutreiera străbate 4 exemple
      exemple
      • O săptămînă... am colindat munții Apuseni pe Valea Arieșului. C. PETRESCU, S. 225.
        surse: DLRLC
      • Dacă colindă o mare parte din oraș, ajunse la o fierărie. ISPIRESCU, L. 136.
        surse: DLRLC
      • Am umblat, Am cercetat, Sate, orașe-am colindat. TEODORESCU, P. P. 110.
        surse: DLRLC
      • poetic Printre zăbrele văzu luna plină colindînd răpede fața senină și albastră a cerului. ODOBESCU, S. I 140.
        surse: DLRLC
    • exemple
      • Vîntul își colindă vuietul de toamnă. DELAVRANCEA, S. 140.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • colindă
    surse: DEX '98 DEX '09