11 definiții pentru cofetărie (local)
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COFETĂRIE1, cofetării, s. f. Local în care se fac, se consumă și se vând dulciuri (prăjituri, bomboane, înghețată etc.). – Cofet (sg. înv. al lui cofeturi) + suf. -ărie.
COFETĂRIE1, cofetării, s. f. Local în care se fac, se consumă și se vând dulciuri (prăjituri, bomboane, înghețată etc.). – Cofet (sg. înv. al lui cofeturi) + suf. -ărie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de archaeus
- acțiuni
cofetărie1 sf [At: TDRG / Pl: ~ii / E: cofet (sg cofeturi) + -ărie] 1 Local în care se fac, se consumă și se vând dulciuri (prăjituri, bomboane, înghețată etc.). 2 (Rar) Marfă de cofetărie (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COFETĂRIE, cofetării, s. f. Local în care se vînd și se consumă prăjituri, bomboane, fursecuri etc. Dar ropotul grabnic de ploaie stătu și suliți lungi de raze de auz răzbăteau înveselind geamurile cofetăriei. SADOVEANU, O. IV 254.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COFETĂRIE ~i f. Local în care se vând și se consumă dulciuri. [Art. cofetăria; G.-D. cofetăriei; Sil. -ri-e] /cofet[uri] + suf. ~ărie
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cofetărie f. prăvălia cofetarului.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cofetăríe f. Prăvălia și meseria cofetaruluĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ceainărie-cofetărie s. f. Ceainărie unde se pot consuma și produse de cofetărie ◊ „În locul a 13 bufete și bodegi, am înființat o ceainărie-cofetărie, 2 iaurgerii, 2 restaurante cu autoservire, 1 restaurant-pensiune, o patiserie ș.a.” I.B. 14 VI 75 p. 4 (din ceainărie + cofetărie)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cofetărie-ceainărie s. f. ◊ „Cofetăria-ceainărie «Albina», deschisă recent la Ploiești, își justifică pe deplin numele. Aici, consumatorii găsesc un bogat sortiment de prăjituri care sunt pregătite pe bază de miere de albine; de asemenea, ceaiurile medicinale, băuturile răcoritoare sunt îndulcite tot cu... miere.” Sc. 22 III 74 p. 2 (din cofetărie + ceainărie)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cofetărie s. f., art. cofetăria, g.-d. art. cofetăriei; (localuri) pl. cofetării, art. cofetăriile (desp. -ri-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cofetărie s. f., art. cofetăria, g.-d. art. cofetăriei; (localuri) pl. cofetării, art. cofetăriile
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cofetărie (meserie, local) s. f., art. cofetăria, g.-d. art. cofetăriei; (localuri) pl. cofetării, art. cofetăriile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cofetărie, cofetăriisubstantiv feminin
- 1. Local în care se fac, se consumă și se vând dulciuri (prăjituri, bomboane, înghețată etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Dar ropotul grabnic de ploaie stătu și suliți lungi de raze de aur răzbăteau înveselind geamurile cofetăriei. SADOVEANU, O. IV 254. DLRLC
-
etimologie:
- Cofet (singularul învechit al lui cofeturi) + sufix -ărie. DEX '09 DEX '98