4 definiții pentru coacționar (s.m.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
coacționár, ~ă smf [At: DEX2 / P: co-ac-ți-o~ / Pl: ~i, ~e / E: co- + acționar] Persoană care posedă acțiuni împreună cu altcineva.
COACȚIONÁR, -Ă, coacționari, -e, s. m. și f. Persoană care posedă acțiuni (II) împreună cu altcineva. [Pr.: co-ac-ți-o-] – Co- + acționar.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COACȚIONÁR, -Ă, coacționari, -e, s. m. și f. Persoană care posedă acțiuni (II) împreună cu altcineva. [Pr.: co-ac-ți-o-] – Co- + acționar.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
COACȚIONÁR, -Ă adj., s. m. f. (cel) care posedă acțiuni (II) împreună cu altcineva. (< co- + acționar)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
coacționár s. m., adj. m. (sil. co-a-), pl. coacționári; f. sg. coacționáră, pl. coacționáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: coacționar (s.m.)
coacționar substantiv masculin
- silabație: co-a-
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)