10 definiții pentru cnut


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CNUT, cnuturi, s. n. Bici făcut dintr-o curea de piele sau dintr-o funie, uneori cu multe sfârcuri prevăzute cu alice de plumb în vârf; nagaică. – Din rus. knut.

CNUT, cnuturi, s. n. Bici făcut dintr-o curea de piele sau dintr-o funie, uneori cu multe sfârcuri prevăzute cu alice de plumb în vârf; nagaică. – Din rus. knut.

cnut sn [At: NECULCE, ap. LET. II, 359 /8 / V: knut, (Trs) ~ă, knútă sf / Pl: ~uri / E: rs кнут] Bici din curele de piele sau funie având la capete alice de plumb.

CNUT, cnuturi, s. n. Un fel de bici făcut dintr-o curea, de piele rotundă sau dintr-o funie, uneori cu mai multe sfîrcuri prevăzute cu plumb la vîrf, servind Ia stimularea animalelor și (în Rusia țaristă) la bătaia oamenilor. Un popor mare a smuls din mîna stăpînilor cnutul și a început să le măsoare spinările cu el. PAS, Z. IV 49. Dar mulți sîngerară, păliră în groaznica luptă, Sub cnut și de boală. TOMA, C. V. 397.

cnut n. 1. curele ferecate cu plumb, cu cari se biciuiește în Rusia; 2. bătaie cu cnutul. [Rus. KNUTŬ].

*cnut n., pl. urĭ (rus. knut, d. vsued. knûtr, germ. knoten, nod). Bicĭ birjăresc. Bicĭ dintr’o curea cu nodurĭ, întrebuințat în închisorile ruseștĭ și înlocuit, supt Neculaĭ I, cu bicĭu numit pletĭ, din treĭ curele împletite, desființat și el oficial la 1863. Fig. Iron. Stăpînirea rusească. V. harapnic și nagaĭcă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CNUT s. (înv.) nagaică. (O lovitură de ~.)

CNUT s. (înv.) nagaică. (O lovitură de ~.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cnut (cnúturi), s. n. – Bici. – Var. (înv.) cnută. Rus. knut (sec. XVIII).

Intrare: cnut
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cnut
  • cnutul
  • cnutu‑
plural
  • cnuturi
  • cnuturile
genitiv-dativ singular
  • cnut
  • cnutului
plural
  • cnuturi
  • cnuturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cnut

  • 1. Bici făcut dintr-o curea de piele sau dintr-o funie, uneori cu multe sfârcuri prevăzute cu alice de plumb în vârf.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: nagaică 2 exemple
    exemple
    • Un popor mare a smuls din mîna stăpînilor cnutul și a început să le măsoare spinările cu el. PAS, Z. IV 49.
      surse: DLRLC
    • Dar mulți sîngerară, păliră în groaznica luptă, Sub cnut și de boală. TOMA, C. V. 397.
      surse: DLRLC

etimologie: