3 definiții pentru cnocautat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CNOCAUTA, cnocautez, vb. I. Tranz. A-și învinge adversarul prin cnocaut. [Pr.: -ca-u-] – Din cnocaut.

CNOCAUTA vb. I. tr. A face pe cineva cnocaut. [< cnocaut + -a, cf. engl. knock-out].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cnocauta vb. (sil. mf. cnoc-au-), ind. prez. 1 sg. cnocautez, 3 sg. și pl. cnocautea

Intrare: cnocautat
cnocautat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cnocautat
  • cnocautatul
  • cnocautatu‑
  • cnocauta
  • cnocautata
plural
  • cnocautați
  • cnocautații
  • cnocautate
  • cnocautatele
genitiv-dativ singular
  • cnocautat
  • cnocautatului
  • cnocautate
  • cnocautatei
plural
  • cnocautați
  • cnocautaților
  • cnocautate
  • cnocautatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

knockouta, knockoutezverb

  • 1. A-și învinge adversarul prin knockout. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • knockout DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.