12 definiții pentru clocitoare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CLOCITOÁRE, (1) clocitoare, adj., (2) clocitori, s. f. 1. Adj. (Despre păsări) Care clocește, bună de clocit. 2. S. f. Instalație pentru clocitul artificial al ouălor sau al icrelor. – Cloci + suf. -toare.

CLOCITOÁRE, (1) clocitoare, adj., (2) clocitori, s. f. 1. Adj. (Despre păsări) Care clocește, bună de clocit. 2. S. f. Aparat, instalație pentru clocitul artificial al ouălor sau al icrelor. – Cloci + suf. -toare.

CLOCITOÁRE1, clocitoare, adj. (Despre unele păsări) Care clocește, bună de clocit. Găină clocitoare.

CLOCITOÁRE2, clocitoare, s. f. Aparat pentru clocitul artificial ai ouălor sau al icrelor. Colhozul «Tractorul» are... o crescătorie... de păsări de curte, clocitoare electrice eu. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 108, 12/3.

CLOCITOÁRE, clocitori, adj. f., s. f. 1. (Despre păsări) Care clocește, bună de clocit. 2. S. f. Aparat pentru clocitul artificial al ouălor sau al icrelor. – Din cloci + suf. -(i)toare.

CLOCITOÁRE2 ~óri f. Instalație pentru clocirea artificială a ouălor; incubator. [G.-D. clocitorii] /a cloci + suf. ~toare


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

clocitoáre1 adj. f., (pasăre) s. f., pl. clocitoáre

clocitoáre2 (aparat) s. f., g.-d. art. clocitórii; pl. clocitóri

clocitoáre (aparat) s. f., g.-d. art. clocitórii, pl. clocitóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CLOCITOÁRE s. v. incubator.

CLOCITOARE s. incubator, cloșcă artificială.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

clocitoare, clocitori s. f. (vulg.) femeie gravidă.

Intrare: clocitoare
clocitoare substantiv feminin
substantiv feminin (F116)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clocitoare
  • clocitoarea
plural
  • clocitori
  • clocitorile
genitiv-dativ singular
  • clocitori
  • clocitorii
plural
  • clocitori
  • clocitorilor
vocativ singular
plural