4 definiții pentru cloțan (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cloțán1 sn [At: BARCIANU / V: ~onț~ / Pl: ~e / E: cf colț] 1-2 (Vârf sau colț de) stâncă.

CLOȚÁN, cloțane, s. n. (Înv.) (Vârf, colț de) stâncă. – Cf. colț.

CLOȚÁN, cloțane, s. n. (Înv.) (Vârf, colț de) stâncă. – Cf. colț.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cloțán (înv.) s. n., pl. cloțáne

cloțán s. n., pl. cloțáne

Intrare: cloțan (s.n.)
cloțan2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cloțan
  • cloțanul
  • cloțanu‑
plural
  • cloțane
  • cloțanele
genitiv-dativ singular
  • cloțan
  • cloțanului
plural
  • cloțane
  • cloțanelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cloțan (s.n.)

etimologie:

  • cf. colț
    surse: DEX '98 DEX '09